DIN ZESTREA FOTOGRAFICĂ A CĂLĂRAȘIULUI. CLĂDIRI PUBLICE(III) – TEATRUL COMUNAL(CINEMATOGRAFUL VICTORIA)

 

Anii care au urmat după emanciparea Călărașiului prin Hrisovul lui Barbu Știrbei din 24 septembrie 1852 au însemnat pentru  urbea de pe Borcea o perioadă de dezvoltare urbanistică și edilitar-gospodărească fără precedent. Apar edificii publice și private de o apreciabilă frumusețe arhitecturală, iar Călărașiul intră, treptat, în atenția arhitecților, politicienilor, artiștilor și intelectualilor bucureșteni, care își vor îndrepta pașii și spre Orașul lui Știrbei, cum era denumită oficial în epocă urbea de la cotul Borcii.

În aceste condiții, călărășenii încep să-și dezvolte gustul pentru frumos, în Cazinoul Central al lui Paraschiv Tiliucă, în Clubul “Unirea”(sala Cinematografului Flacăra de mai târziu) al lui Nicolae Mănescu-Călărași, sau la Clubul Cercului militar din apropierea Pieței Știrbei organizându-se baluri și serate dansante, prilej pentru politicienii locali de a-și face cunoscute opiniile, iar pentru doamnele din protipendada locală de a-și etala ultimile toalete aduse, cu mari sacrificii, tocmai de la Paris!

Cu presă locală care apărea neîntrerupt din martie 1875 și care până la anul 1900 număra nu mai puțin de 10 gazete, Călărașiul cunoaște acum și lumea spectacolelor teatrale și de revistă. În paginile ziarelor locale”Ialomitza”(1875-1885), “Ialomițeanul”(1888-1895), sau “Gazeta Ialomiței”(1895-1916) sunt inserate numeroase știri despre spectacolele de teatru susținute în diverse locații private din Călărași de cei mai importanți artiști bucureșteni ai vremii.

Lipsa unei săli adecvate împiedica însă montarea unor spectacole de anvergură, iar chiriile din ce în ce mai mari, pe care le solicitau agenții privați, începuseră să îndepărteze trupele bucureștene de orașul de pe Borcea. În aceste condiții, la inițiativa primarului liberal Constantin Ciochină, cel care decisese în anul 1902 și amenajarea Parcului Central al orașului, Consiliul local, în ședința din 23 iunie 1903, aproba construirea unei săli de spectacole în Parcul comunal, recent amenajat. Localul respectiv a fost construit în regie proprie, după planurile și sub supravegherea directă a lui I. M. Pellianu, inginerul orașului.

Cunoscută în epocă sub mai multe denumiri(Bufetul din Parcul Comunal, Casinoul comunal sau Teatrul comunal), clădirea respectivă a fost inaugurată la data de 2 iulie 1904. Iată ce scria, despre acest eveniment, ziarul local “Gazeta Ialomiței” în numărul din 11 iulie 1904: Vineri, 2 iulie a.c., s-a serbat în acest oraș aniversarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, Domnitor al Moldovei. Serviciul religios s-a făcut de S. S. Protoiereul N Alexandrescu, asistat de tot clerul din oraș și față fiind autoritățile civile și militare, precum și un numeros public… S-a făcut după aceea o sfeștanie pentru inaugurarea Cazinoului din parc a cărui construcție s-a terminat și care s-a deschis publicului în acea zi, dându-se în antrepriză d-lui D. Ardavani, un bun antreprenor de cafenele. La ora 4 după amiază s-a făcut în acest cazino distribuirea premiilor la școlarii silitori.

Cu un istoric zbuciumat, care a determinat și modificarea în rău a înfățișării și funcționalității,(clădirea a fost afectată de incendii și inundații, iar în anii de după 1990 de o proastă administrare – ajunsese, la un moment dat, depozit de sare!), pereții Teatrului din Parc sau Cinematografului “Victoria”(nume mai cunoscute în mentalul colectiv) au reținut, cu siguranță, elocința unui Take Ionescu, Ion Luca Caragiale, Nicolae Iorga, Ionel Teodoreanu sau prestațiile de excepție a unor mari artiști ai Teatrului Național din București.

Încă în picioare și astăzi, după 115 ani de existență, Teatrul din Parc, clădire aflată în patrimoniul municipiului Călărași, așteaptă implementarea unui binemeritat proiect de reabilitare. Să dea Dumnezeu să aibă șansa fostei clădiri a Poștei Vechi(Casa Bădulescu)!

Pentru iubitorii de istorie locală ilustrată, public câteva fotografii din Colecția mea virtuală.

Post scriptum. În premieră, voi publica și două copii foto după planul de amplasament și planul arhitectural al Pavilionului Muzicii care s-a construit în aceeași perioadă cu Teatrul comunal, fiind amplasat chiar în fața acestuia. Din această locație Orchestra Regimentului 23 Infanterie i-a încântat pe călărășeni în fiecare duminică, timp de peste 30 de ani.

Casinoul comunal 1906 Paraschiv Tiliucă

Carte poștală din anul 1906 realizată de Paraschiv Tiliucă, administratorul clădirii, după fotografia călărășenilor Rose&Boni

Casinoul 2

Carte poștală din 1913, pusă în circulație de V.R. Brăcăcescu. De observat prima modificare după incendiul care a afectat Bufetul de lemn din fața Teatrului

Teatru 1915 Paraschiv Tiliucă

O altă carte poștală a lui Paraschiv Tilică din anul 1915

1920 Stefan Avramescu Calarasi. Reed. Stern și Maer București 1921

Carte poștală editată în anul 1920 de librarul local Ștefan Avramescu

Teatrul din parc 1927 Carte postala Ahil P. Calarasi

Carte poștală editată în anul 1927 de librarul local Ahile P.

Victoria 1970

Transformat în Cinematograful Victoria în anul 1949. Carte poștală din anii ’70

Victoria anii 80

Cinematograful Victoria în anii ’80

Victoria 1989

Fotografie din anul 1992, ultimul an când aici a mai funcționat Cinema Victoria

Sala Lectură 2004

Fotografie din anul 2004. Sală de lectură a Bibliotecii județene

Teatrul din parc azi...

Teatrul din Parc azi…!!!

Schita Pavilion muzica

Schiță amplasament Pavilion muzică

Pavilionul muzicii

Plan arhitectural Pavilion Muzică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s