Nu peste mult timp anul 2023 va intra în istorie și poate peste ani cineva se va gândi să realizeze o retrospectivă a evenimentelor și faptelor noastre, cu bune și mai puțin bune.

            La rândul nostru, încercăm să privim uneori în urmă și să inventariem acțiunile înaintașilor noștri, fără de care poate că astăzi am fi fost  un pic mai săraci, cel puțin în amintiri.

Iată de ce pentru cititorii blogului meu mi-am propus să mă întorc în urmă cu un secol și să vedem ce se întâmpla la Călărași  în anul de grație 1923, atunci când greutățile provocate de Primul Război Mondial erau pe cale de a fi depășite, iar beneficiile realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 începuseră să-și facă simțită prezența în viața politică, economică și socială a statului român în ansamblu și a fiecărei localități în parte.

• Pe 7 ianuarie 1923 ziarul Adevărul scria că la Călărași vremea ținea cu oamenii săraci care duceau lipsă de lemne. “Temperatura e neobişnuit de ridicată, aşa că nici noaptea nu e îngheţ. De vre-o două  săptămâni o ceaţă groasă învăluie totul.”

• Pe 28 ianuarie 1923 se înființa la Călărași Organizația județeană de Ialomița a Partidului Național Român de sub conducerea marelui patriot și om politic Iuliu Maniu. Președinte era ales Mihail Cantacuzino, fostul lider local al Partidului Conservator care se autodesființase. Din Comitetul de conducere făceau parte alți intelectuali de frunte ai orașului: Vasile N. Stanciu, Tiberiu Chiril, Nicolae Țopescu și Al. Nițescu.

• Din inițiativa preotului Gh. N. Ionescu, la 1 martie 1923 era inaugurată Biblioteca “Candela” a Bisericii Sf. Nicolae din Cartierul Măgureni.

• Duminică 4 martie 1923 s-a ţinut în satul Mircea-Vodă şedinţa Cercului cultural format de învăţătorii din satele şi comunele: Mircea-Vodă, Călăraşii Vechi, Cuza-Vodă, Cuza-Vodă Nou şi Cacomeanca. S-a discutat despre predarea exerciţiilor intuitive, ştiinţelor naturale şi despre muzeul local.

• În urma unei discuții cu ministrul Instrucțiunii Publice, dr. C. Angelescu, la începutul lunii martie 1923 la Călărași se constituia Comitetul pentru colectarea de fonduri în vederea construirii  localului Școlii Normale de băieți(actualul local în care funcționează  Liceul agricol Călărași și Facultatea de management și dezvoltare rurală).

• Duminică 11 martie 1923 pe terenul sportiv din faţa Regimentului 20 Artilerie avea loc meciul de fotbal  dintre echipele locale  „Tricolorul“ și  „Dacia“. Meciul s-a terminat cu rezultatul de 3-1 pentru echipa “Dacia”.

• Pe 13 martie 1923, marele actor Constantin Tănase, cu excelentul său ansamblu de comedie, susținea o singură reprezentaţie la Călăraşi cu piesa „Minunică“.

• Pe 25 martie 1923 era prezent la Călărași basarabeanul Ion Buzdugan, fostul secretar general al Sfatului Țării de la Chișinău care votase Unirea cu România în martie 1918. El a participat la întrunirea Opoziției Unite care a avut loc în Sala “Codrat Marinescu”.

• Pe 30 martie 1923, satul Mircea Vodă, înființat în anul 1894, devenea comună de sine stătătoare. Până atunci aparținuse de comuna Călărașii Vechi.

• Pe 8 iunie 1923 Prefectura de la Călărași publica următorul anunț: „Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 5 Iulie 1923, orele 11 dimineaţa, se va ţine licitaţia publică la Prefectura judeţului Ialomiţa, pentru darea în antrepriză a construcţiunei ÎMPREJMUIREA TERENULUI PALATULUI AD-TIV DIN CĂLĂRAŞI cu fondaţie şi soclu de beton, stâlpi de beton armat, între stâlpi panouri de fier din sârmă împletită, a cărei valoare se urcă la suma de 600.000 lei.”

• Sâmbătă, 16 iunie 1923, Iuliu Maniu venea pentru prima dată la Călărași, însoțit de alți lideri ai Partidului Național Român. A doua zi a avut loc o grandioasă întrunire politică în curtea Sălii Codrat Marinescu. Au participat peste 2000 de simpatizanți, ziarele vremii menționând că a fost cea mai mare întrunire politică organizată până atunci la Călărași.

Iuliu Maniu și Mareșalul Alexandru Averescu, două mari personalități ale României interbelice prezente la Călărași în anul 2023

• Pe 19 iulie ziarul “Universul” publica următoarea informație: “D-na Ecaterina Medigreceanu, d-nii D. Popescu şi Petre Balaciu, mari proprietari, au donat orașului Călăraşi casele părinteşti de pe strada Mihai-Viteazu cu scopul de-a servi ca local unei şcoale primare de fete. Viitoarea şcoală va purtă numele defuncţilor părinţi ai celor trei donatori: „Ana şi Marinache Popescu”. Casele sunt dintre cele mai frumoase şi solide ce există în oraşul nostru.” Astăzi în casele respective funcționează Direcția județeană pentru cultură și patrimoniu national.

• Sâmbătă 11 august 1923 sosea la Călărași mareșalul Averescu, care a înoptat la profesorul I. F. Buricescu, fost prefect. A doua zi, duminică 12 august, în Grădina Codrat Marinescu, mareșalul a luat parte la un mare meeting al Partidului Poporului, după care a plecat spre Slobozia, fiind condus până la Gară de o mulțime de călărășeni.

• Înființat în septembrie 1919 ca liceu particular, începând din septembrie 1923 Liceul de fete Sf. Gheorghe din Călărași era trecut pe cheltuiala statului devenind unitate de învățământ public.
• Pe 8 septembrie 1923 făcea prima  vizită canonică la Călărași episcopul Ilarie Teodorescu al Constanței, eparhie de care aparținea la vremea respectivă și fostul județ Ialomița.

• Pe 19 septembrie a izbucnit un violent incendiu la Bâlciul din Călărași. Presa vremii relata: „Incendiul s-a întins cu iuţeala fulgerului şi în câteva clipe aproape toate prăvăliile de cojocărie, care erau de scânduri şi învelite cu poloage şi rogojini an fost cuprinse de flăcări. Au ars complet 12 prăvălii pline cu căciuli, cojoace, piei de astrahan, etc Panica a fost de nedescris. Țipete grozave şi vaete răsunau în văzduh şi la un moment dat se credea că întreg bâlciul va cădea pradă flăcărilor. Pagubele trec de suma de 5 milioane lei.”

• ZiarulViitorul publica pe 22 decembrie 1923 un interviu cu primarul liberal de la Călărași, Athanasie Popescu Ulmu, despre starea edilitară a orașului la sfârșitul anului 2023. Iată ce declara primarul: “Din capul locului trebuie să mărturisesc, că nici în timpul anilor dinainte de război şi nici în primii ani de după război, nu s-a executat nicio lucrare edilitară, de primă importanţă. Reuşind să dispun de un budget real la venituri, prima mea grijă a fost pavarea străzilor care lăsau mult de dorit, mai ales în cartierul Volna. Şi astfel prin munca d-lui inginer al oraşului Săndulescu, am executat următoarele lucrări: Am împietruit cu pietriş de râu străzile Gheorghe Lazăr, Tudor Vladimirescu, Griviţa, Plevna, Rahova şi Viitorul, în lungime totală de 2000 m.; în prezent se lucrează strada Dorobanţilor, am împrejmuit cimitirul pe o lungime de 1000 m., am făcut reparaţii la clădirile comunale şi anume la patru şcoli primare, palatul primăriei, cazarma de pompieri, abator, cazarma serviciului de curăţenie.”