-o scrisoare a călărășenilor adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza-

Personalitate incontestabilă a istoriei românilor, Alexandru Ioan Cuza şi-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor, act care a marcat începutul procesului de constituire a României moderne, motiv pentru care Alexandru Ioan Cuza a intrat în istorie nu numai ca „Domn al Unirii” ci şi ca „Domn al reformelor”.

În noiembrie 1863, la deschiderea lucrărilor Adunării legiuitoare, Cuza anunța un vast program reformator ce viza reforma electorală si agrară, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secularizarea averilor mânăstirești și împroprietărirea țăranilor pe terenul care urma să intre în posesia statului.

Firesc că pentru a-și duce programul la bun sfârșit avea nevoie de un cadru instituțional care să-i permită concentrarea puterii în mâinile sale și ale Guvernului reformator condus de Mihail Kogălniceanu. În acest context are loc așa-numita Lovitură de stat de la 2 mai 1864, act primit cu ostilitate de o mare parte a tinerei clasei politice românești de nuanță liberal-conservataore. În schimb, masele largi de orășeni și țărani au primit cu satisfacție măsura întreprinsă de Alexandru Ioan Cuza și au răspuns printr-un vot masiv Plebiscitului inițiat de Cuza la începutul lunii mai 1864.

În toate capitalele de județ, pe 4 mai 1864, au avut loc manifestații de susținere a măsurilor inițiate de Cuza Vodă, ceea ce se întâmpla și în Orașul Știrbei – numele oficial al Călărașiului după emanciparea de la 24 septembrie 1852. În acest sens, Ion Marghiloman, trimisul Guvernului, îi comunica următoarele lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministru și ministru de Interne: Domnule Ministru, condeiul nu poate descrie entuziasmul ce am găsit în acest oraș, atât în popor cât și în funcționari. Sunt fericit de a spune de acum că ziua de 10 mai, când se vor deschide registrele în comună, vor fi acoperite numai de DA.

Despre modul în care primiseră localnicii măsurile luate la 2 mai 1864  de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza informa Guvernul  și D. Zosima, prefectul județului, care menționa: Bucurie generală în oraș. Cetățenii, din propria lor inspirație, se ocupă de facerea unei adrese de mulțumire către Măria Sa Domnitorul pentru acest mare și național act.

Ziarul „Tribuna Română”, care apărea la București, avea să publice, în numărul său din 18 mai 1864, scrisoarea pe care călărășenii o trimiseseră pe 4 mai 1864 domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Iată, mai jos, conținutul integral al acestei frumoase epistole elaborată de înaintașii noștri în urmă cu aproape 160 de ani!

Măria Ta!

            Subscrișii orășeni ai acestui oraș Știrbei și funcționarii de aici de toate ramurile, care ne-am aflat prezenți în oraș astăzi, la 4 mai 1864, venim a felicita cu căldură pe Măria Ta pentru binefăcătoarea inițiativă ce ați luat de a reorganiza țara pe românește și evanghelic, precum cu plăcere văzurăm din Proclamațiunea și decretele Măriei Voastre, din 2 mai curent, în privința viitoarei Adunări legislative române.

            La suirea Măriei Tale pe Tronul României Unite entuziasmul a stăpânit toate inimile române; astăzi el este mult mai mare în noi, căci prin acțiunile energice ale Măriei Tale vedem realizându-se speranțele generale și legitime ale românilor.

            Ca români, Măria Ta, știm să iubim și să respectăm pe capul Statului, căci noi cei dintâi suntem cei cărora ne place a repeta zicătoarea părinților noștri că unde nu este Domn nici Dumnezeu nu este! Suntem dar cu Măria Ta. Contați pe sinceritatea și devotamentul nostru. Duceți Țara pe calea progresului!

            Având în vedere persoana Măriei Tale, ne place să credem, precum am crezut totdeauna, că domnia Măriei Tale a fost, este și va fi o epocă de renaștere pentru România Unită. Epocă de glorie pentru numele României, cum au fost cele ale lui Mircea și Alexandru cel Bun.

            Să trăiești, Măria Ta! Dumnezeu să vă ajute întru realizarea tuturor binevoitoarelor intențiuni!

            Să trăiască România! Să trăiască Guvernul Măriei Tale!

Orașul Știrbei, 4 mai 1864