Bustul original al lui Eminescu, realizat de Ion Vlad în anul 1944, recondiționat de Florin Rădulescu, custodele Muzeului Municipal Călărași

            Poetul național Mihai Eminescu s-a bucurat dintotdeauna de stima și respectul călărășenilor, despre geniul și opera lui scriindu-se numeroase articole în presa locală de ieri și de azi. A fost iubit în mod deosebit de tinerii și intelectualii vremii, care i-au cinstit numele și opera în repetate rânduri. Așa, spre exemplu, în ianuarie 1905, atunci când se aniversau 55 de ani de la nașterea poetului, un grup de tineri studenți călărășeni, animați de Vasile V. Haneș, puneau bazele Societății literare „Mihai Eminescu”, care-și propunea să contribuie la răspândirea culturii și literaturii românești printre călărășeni.

Societatea a funcționat până în anul 1912, când fuzionează cu filiala locală a Ligii Culturale, perioadă de timp în care a organizat numeroase manifestări cultural-literare și a înființat o bibliotecă publică pentru tinerii călărășeni. Ziarul local “Deșteptarea Ialomiței” din 25 iunie 1909 evidenția una dintre acțiunile societății și menționa: “Duminică 21 iunie a.c. a avut loc în Sala Parcului Comunal o șezătoare literar-artistică a Societății Mihai Eminescu cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea marelui poet. Serbarea s-a început cu piesa muzicală “Rugăciune”, pe versurile poetului, cântată de corul Societății. A urmat conferința d-lui V.V. Haneș, președintele societății, despre Viața și opera lui Mihai Eminescu… Serbarea a avut o reușită completă… Multe ore de înălțare sufletească ne-au procurat tinerii din această societate.”

În perioada interbelică avocatul Eugen Cialâc, primarul cultural al Călărașiului, preia ștafeta manifestărilor cultural-literare, o parte dintre acestea fiind dedicate omagierii lui Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc. Dar Cialâc, caruia îi plăceau și monumentele de for public, fiind printre inițiatorii ridicării bustului lui V.N. Stanciu, prima statuie amplasată în Parcul Prefecturii, care a fost dezvelită în prezența marelui istoric Nicolae Iorga, și-a exprimat dorința de a avea la Călărași și un bust al lui Mihai Eminescu.

Îi destăinuie dorința sa unui tânăr sculptor, născut la Fetești în anul 1920, dar care își petrecuse copilăria și își efectuase studiile gimnaziale și liceale la Liceul “Știrbei Vodă” din Călărași. Este vorba de sculptorul Ion Vlad, care deși era la debutul activității sale artistice s-a bucurat de aprecierea și prietenia lui Eugen Cialâc, aflat la începutul  anilor ’40 în cel de al treilea mandat de primar al Călărașiului.

În acest context, la numai 24 de ani, Ion Vlad primește comandă din partea primarului Eugen Cialâc pentru a realiza un bust în ipsos al poetului Mihai Eminescu, pe care urma ulterior să-l toarne în bronz și să ridice un monument corespunzător pe care să-l amplaseze în Parcul Central. Iată ce scria în acest sens Ziarul bucureștean “Universul” din 18 august 1944: “Orașul Călărași va fi în curând împodobit de o frumoasă lucrare a tânărului sculptor ialomițean Ion Vlad, care a realizat un splendid bust al marelui Mihai Eminescu. Lucrarea domnului Vlad a fost achiziționată de primăria orașului Călărași, care are în fruntea ei un distins intelectual, pe domnul Eugen Cialâc, ale cărui acțiuni culturale au dat un hotârt prestigiu localității. D-sa are de gând să organizeze în cursul lunii septembrie un festival Eminescu, în cadrul căruia vor sosi la Călărași reprezentanți autentici ai culturii românești, iar din veniturile serbărilor organizate să toarne în bronz bustul lui Mihai Eminescu, destinat să împodobească apoi Parcul Comunal.”

Din păcate, evenimentele care au urmat după 23 august 1944 nu i-au mai permis lui Cialâc să-și ducă proiectul până la capăt, iar bustul lui Eminescu realizat în ipsos de Ion Vlad a rămas ani de zile în gestiunea Primăriei Călărași, fiind mutat dintr-un colț în altul. Așa se face că la un moment dat el ajunge pe holurile fostei Școli generale nr. 2 din Călărași, fiind văruit în repetate rânduri și în ultimă instanță dat cu bronz argintiu.(vezi imaginea de mai jos).

            Așa arăta bustul respectiv în anul 1991 atunci când este depistat de regretatul Marian Neagu, fostul director al Muzeului Dunării de Jos, care îl aduce în custodia Muzeului, unde întâmplarea face să fie văzut de prof. Dumitrescu Petronel, directorul fostului Liceu teoretic nr. 2 din Călărași, recent botezat “Mihai Eminescu”. Acesta are ingenioasa idee de a turna bustul în bronz și de al așeza pe aleea de acces a Liceului. Ideea este materializată în anul 1993, cu sprijinul conducerii fostului Combinat Siderurgic care asigură turnarea în bronz a bustului lui Eminescu, înstarea în care se găsea, din păcate cu mici cosmetizări făcute ipsosului, dar fără o reconstituire profesionistă, pe care a realizat-o mai târziu Florin Rădulescu. Din acest motiv, bronzul de pe aleea de acces a Liceului  Mihai Eminescu este puțin diferit de bustul în ipsos realizat de Ion Vlad în anul 1944.(vezi imaginea de mai jos).

            Bustul lui Mihai Eminescu de la Călărași, turnat în bronz după ipsosul lui  Ion Vlad, rămâne singura lucrare a maestrului dedicată lui Eminescu aflată în țară, întrucât un alt bust al poetului realizat de Ion Vlad și amplasat la Bârlad a fost devalizat și distrus în ianuarie 1990. Ion Vlad a mai realizat o lucrare monumentală dedicată lui Mihai Eminescu, amplasată la Paris, în apropierea Sorbonei, care a fost inaugurată în iunie 1989, cu prilejul comemorării scurgerii unui secol de la trecerea în neființă a poetului.(vezi imginea de mai jos)