În anul 1833 când era investit în calitatea de reședință a județului Ialomița, Călărașiul avea cu puțin peste 1000 de locuitori, iar numărul caselor și hanurilor locale nu depășea cifra de 200. Situația se va menține aproape neschimbată până la momentul declarării așezării de la cotul Borcei drept  oraș liber, prin Hrisovul domnitorului Barbu Știrbei din 24 septembrie 1852.

Perioada imediat următoare a cunoscut o creștere considerabilă a cererilor cetățenilor din satele din județ, dar și din numeroase alte localități ale Munteniei, mulți dintre cei dornici putând acum cumpăra unul sau mai multe din cele aproape 1500 de locuri de casă scoase la vânzare de Primăria locală, conform primului Plan de sistematizare a orașului întocmit de inginerul Scarlat Popovici și finalizat de inginerul hotarnic Ioan Siminogeanu.

Planul de sistematizare al Călărașiului întocmit în iulie 1852 de ing. Ioan Siminogeanu

Printre familiile care au cumpărat aici locuri de casă s-a aflat și Familia Vlădoianu, oameni înstăriți, de loc din satul Vlădaia, județul Mehedinți. Unul dintre fii acestei familii, Ion Vlădoianu, înrudit cu Barbu Vlădoianu, cel care avea să devină primul primar al Bucureștiului după aplicarea Legii comunale din 1864, avea să folosească cu maximum de chibzuință agoniseala familiei devenind unul dintre primii mari comercianți ai Călărașiului. Astfel, conform informațiilor oferite de  anuarele comerciale ale vremii, în anul 1882 îl găsim cu o cofetărie și patiserie pe str. Principală(Știrbei Vodă), pentru că din anul 1890 să-și diversifice afacerile în aproape toate domeniile comerțului local, posedând inclusiv o Fabrică de producere a săpunului.

Reclamă publicată în “Gazeta Ialomiței” din 3 august 1895

Cele mai importante magazine Vlădoianu se aflau pe strada Știrbei Vodă, la nr. 28, 40 și 46. Într-unul din aceste imobile locuia Familia lui Ion Vlădoianu, alcătuită din trei băieți(Leon, Nicolae și George) și două fete – Ecaterina și Filofteia.

Ion Vlădoianu

Cum averea lui Ion Vlădoianu creștea considerabil, acesta cumpără noi locuri de casă pentru toți cei patru copii ai lui, cărora le construiește clădiri deosebit de frumoase, pe fațada cărora inscripționează atât data ridicării cât și inițialele I. V. Din investigațiile făcute de noi, una din cele patru clădiri a fost ridicată pe str. Sf. Nicolae în anul 1900, pentru fiica sa Ecaterina, imobilul respectiv existând și astăzi, frumos reabilitat de Familia Micescu. Toate cele trei imobile ridicate pentru băieți se aflau pe str. București. Din toate trei se mai păstrează doar cel construit pentru Nicolae, în anul 1905, imobil cunoscut ca fostul sediu al Judecătoriei Călărași.

Ion Vlădoianu încetează din viață în anul 1922, la venerabila vârtă de 83 de ani și este înhumat în Cavoul Familiei Vlădoianu pe care și-l construise în Cimitirul Central încă din anul 1900. Întreaga avere rămâne celor trei băieți, care-și vor concentra afacerile pe Magazinul Ferometal de pe str. București, acolo unde astăzi funcționează Magazinul La Doi Pași.

Cavoul Familiei Vlădoianu din Cimitirul Central

Dar să vedem povestea Caselor Vlădoianu care se mai păstrează astăzi în municipiul Călărași, ambele fiind declarate monumente istorice. În ceea ce privește imobilul de pe str. Sf. Nicolae nr. 37(41), construit de Ion Vlădoianu în anul 1900, acesta a fost dat drept dotă fiicei sale Ecaterina la căsătoria acesteia cu Alexandru Giuran, căsătorie intervenită, foarte probabil, chiar în anul 1900. La rândul ei, familia Giuran donează acest imobil fiicei lor Constanța, care în anul 1922 se căsătorea cu căpitanul călărășean Aurelian Ioan Gheorghiu, ofițer în Regimentul 23 Infanterie. Familia Gheorghiu deține acest imobil până în anul 1951 când le este confiscat în mod abuziv, aici fiind instalat Muzeul regional Călărași, înființat la 1 mai 1951, când județul Ialomița devenise Regiunea Ialomița.

Muzeul Regional Călărași instalat în Casa Vlădoianu. Fotografie din patrimoniul Muzeului municipal Călărași

Colonelul Gheorghiu se va lupta în instanță și în anul 1955 va reuși să reintre în posesia de drept a imobilului, Muzeul de istorie mutându-se în localul din str. Progresul, unde funcționează și astăzi.

După moartea colonelului Gheorghiu, clădirea respectivă este moștenită de fiica acestuia, Elena Florica, căsătorită Palade, cunoscută de călărășeni sub numele de Lizica Palade, în a cărui proprietate s-a aflat până la decesul acesteia, intervenit în anul 2002. După moartea lui Lizica imobilul a fost închiriat firmei Digital Trust și mai apoi Centrului Credis. În 2006 imobilul este cumpărat de Familia Micescu, care-l recondiționează făcându-l astfel unul din puținele imobile de patrimoniu care arată superb în orașul de pe Borcea.

Casa Vlădoianu(Micescu), astăzi

Pictură murală din interiorul Casei Vlădoianu(Micescu)

Cea de a doua casă a lui Ion Vlădoianu care se păstrează încă la Călărași este situată pe str. București nr. 213, dar care, din păcate, nu a avut soarta celei descrise mai sus. Imobilul în cauză a fost construit în anul 1905 pentru fiul său Nicolae Vlădoianu, născut la Călărași pe 7 august 1878.

Foarte probabil că tatăl său i-a dăruit lui Nicolae casa respectivă cu prilejul căsătoriei acestuia. Familia lui Nicolae Vlădoianu, care împreună cu fratele său George dețineau în proprietate Ferometalul de pe str. București, a locuit în această casă pănă la începutul anilor 50 când imobilul respectiv este naționalizat și aici se instalează Securitatea Călărași, care a funcționat în acea clădire până în anul 1977 când se mută, împreună cu Miliția municipală, în imobilul de pe B-ul Republicii, colț cu Eroilor. După anul 1977 și până în anul 1981 aici a funcționat Șantierul de construcții al ing. Radu Trapiel. După înființarea județului Călărași, în anul 1981 Miliția municipală revine în acest imobil unde va rămâne până în anul 1992, când se reîntoarce în clădirea proprie de pe Republicii.

Sediu al Miliției(Poliției) municipale. Fotografie din patrimoniul Muzeului Dunării de Jos

Aici, pe str. București nr. 213 se instalează Judecătoria Călărași care va funcționa în acest local până la darea în folosință a Palatului de justiție de pe str. Eroilor, colț cu București.

Sediu al Judecătoriei Călărași. Fotografie din patrimoniul Muzeului Dunării de Jos

Între timp, în baza legislației care a permis revendicarea imobilelor abuziv confiscate de către statul comunist, urmașii lui Nicolae Vlădoianu au obținut clădirea în instanță și au pus-o în vânzare. Din păcate nu s-a găsit nici un cumpărător pănă în momentul de față, imobilul aflându-se într-o stare avansată de deteriorare.

Casa Vlădoianu de pe str. București, astăzi!