Anul trecut s-au împlinit 90 de ani de la trecerea în neființă a Regelui Ferdinand I, cel loial, Întregitorul de neam și țară, așa cum a fost el cunoscut de generaţia care a pregătit şi a participat la războiul întregirii, și la acțiunile patriotice de  înfăptuire a marelui ideal naţional: Făurirea României Mari.  Dincolo de unele slăbiciuni manifestate pe perioada celor 13 ani de domnie(1914-1927), Regele Ferdinand I a fost un simbol de loialitate. Tot ceea ce a întreprins din momentul când a păşit pe teritoriul acestei ţări, s-a subordonat misiunii pe care şi-o asumase în calitate de prinţ moştenitor, iar după septembrie 1914, ca rege al României, preocupându-se să conducă țara spre realizarea obiectivului de unitate națională pe care știa că românii și-l doresc de secole.

Ferdinand I a fost iubit de popor, alături de consoarta sa Regina Maria. Multe municipalități, mai ales din teritoriile venite de curând la Patria Mamă, au luat inițiativa de a-i recunoaște meritele și de a-i cinsti memoria prin ridicarea unor statui care să-l înfățișeze în calitatea sa de rege al tuturor românilor.

Soclu statuii ridicat în toamna anului 1938

Printre primele provincii noi în care a fost cinstită memoria  Regelui Ferdinand s-a înscris și Cadrileterul. Astfel, la mai puțin de patru luni de la moartea regelui, în curtea Regimentului 40 Infanterie din Bazargic, capitala județului Caliacra,  pe 8 noiembrie 1927 se dezvelea o statuie a Regelui Ferdinand  de 3,5 m, care-l reprezenta pe suveran în uniformă militară. Realizată de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, statuia a costat 80.000 de lei, adunați prin subscripție publică, printre donatori regăsindu-se și primele familii de coloniști armâni care se stabiliseră recent în județul Caliacra.

Nici silistrenii nu vor rămâne mai prejos și, la inițiativa fostului prefect Tașcu Pucerea și a profesorului Pericle Papahagi se va constitui un Comitet de inițiativă pentru ridicarea unei impresionante statui a Regelui Ferdinand care urma să fie amplasată chiar în centrul orașului, în fața Geamiei Bairachlă, cel mai mare monument de cult musulman existent  în întreg Cadrilaterul.

Monumentul înainte de inaugurare

Comitetul local de iniţiativă s-a reunit în prima sa ședință la 6 mai 1938 şi a decis ca la 10 mai 1938 să pună piatra de temelie a viitorului simbol al cinstirii memoriei Regelui Ferdinand. Totodată s-a deschis o listă de subscripție publică, Primăria Silistra și Prefectura de Durostor fiind cei mai mari contributori. Comanda realizării statuii a fost lansată către același sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care face o deplasare la Silistra și împreună cu membrii comitetului de inițiativă stabilesc locul amplasării și ridicarea soclului, sarcina ce râmănea în responsabilitatea municipalității Silistra.

Foarte hotărâți, silistrenii se pun pe treabă și în toamnă soclul era gata. Sculptorul Dimitriu Bârlad reușește și el să termine mulajul care se toarnă apoi în bronz. În aprilie 1939 statuia de 3 m, care-l înfățișa pe regele Ferdinand în poziția în picioare, sosea la Silistra. Este pusă rapid pe soclu, placat cu marmură, și se fac pregătirile oficiale pentru desvelirea statuii și sfințirea monumentului, eveniment care are loc pe 18 iunie 1939. La ceremonie a participat ministrul Propagandei, Eugen Titeanu, precum și alte numeroase persoane oficiale din capitală, de la Constanța, Bazargic și județul Durostor.

O imagine de ansamblu a monumentului

Ecourile acțiunii patriotice  de la Silistra au trecut repede munții, fiind salutată și de românii din Ardeal. Iată ce scria despre evenimentul de la Silistra ziarul “Unirea Poporului” din 25 iunie 1939, care apărea la Blaj, în inima Transilvaniei: Duminica trecută orașul Silistra din Dobrogea a îmbrăcat haină de mare sărbătoare. S-a dezvelit în această zi statuia ridicată marelui Rege Ferdinand I, făuritorul României de azi. Din toate părțile Dobrogei și ale Ținutului Mării au venit la această sărbătoare numeroase delegații de săteni și coloniști.

Evenimentele din luna septembrie 1940 au impus României pierderea celor două judeţe dobrogene, Durostor și Caliacra. În condiţiile evacuării s-a reuşit demontarea statuii lui Ferdinand I, care a fost transportată la Cernavodă. Edilii oraşului au făcut demersuri ca să le fie repartizată definitiv, dar Ministerul Cultelor şi Artelor a preferat repartizarea lucrării la Călăraşi, întrucât și Primăria de aici, condusă de Eugen Cialâc, solicitase acest lucru. Așa se face că în toamna anului statuia Regelui Ferdinand este adusă la Călărași. Încep discuțiile privind locul în care urma să fie amplasată, printre propuneri alfându-se și actuala Piață Centrală a orașului. Se fac și demersurile administrative necesare, numai că în iunie 1941 România intră în război și problema ampasării la Călărași a statuii lui Ferdinand rămâne în suspans. Ceea ce a urmat după război este lesne de imaginat. Comuniștii au dat la topit, împreună cu alte statui din bronz, și statuia Regelui Ferdinand.

A trebuit să treacă foarte mulți ani până când fostul primar Nicolae Dragu avea să amplaseze în Parcul municipal, pe Aleea voievozilor, un bust al Regelui Ferdinad I.

Statuia Regelui Ferdinand de la Călărași