Școlile călărășene de ieri și de azi COLEGIUL NAȚIONAL “BARBU ȘTIRBEI” CĂLĂRAȘI

 

Despre Colegiul național BARBU ȘTIRBEI s-au scris, până azi, patru lucrări monografice, ultima fiind cea publicată în anul 2009 la Editura Agora din Călărași, ai cărei autori sunt istoricii locali Constantin Tudor și Nicolae Țiripan. Într-o asemenea situație, demersul meu de azi se dorește a fi o sinteză care să cuprindă momentele esențiale din evoluția școlii, dar care își propune, în același timp, să nu-l obosească pe cititorul meu din spațiul virtual.

Până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, absolvenţii celor două școli primare de băieți și ai celor două școli primare de fete  din Călăraşi, în marea lor majoritate, după terminarea celor patru clase primare, îşi continuau activitatea în familie, ajutându-şi părinţii în gospodărie, iar alţii urmând, ca ucenici, o perioadă de calificare de 4-5 ani pe lângă meseriaşii din localitate. Dar din rândul absolvenţilor, o parte intenţiona să-şi desăvârşească pregătirea, dorind să urmeze cursul secundar în şcoli teoretice sau profesionale. Întrucât în oraş nu existau încă asemenea şcoli, doritorii erau obligaţi să se îndrepte spre Bucureşti. Depărtarea, la care trebuie adăugate taxele şcolare şi cheltuielile pentru întreţinere, erau motivele pentru care doar un număr mic de absolvenţi ai şcolilor primare puteau să-şi continue pregătirea. Pentru remedierea acestei situaţii, numeroşi cetăţeni ai Călăraşiului, precum şi ai satelor din jur, se vor adresa autorităţilor locale şi judeţene, precum şi ministerului de resort pentru înfiinţarea în Călăraşi, pentru început, a unui gimnaziu teoretic.

Încă din 1864, în prima şedinţă a Consiliului Judeţean întrunit la Călărași în baza Legii comunale adoptată de Alexandru Ioan Cuza, primul preşedinte Ştefan Stoica, adresându-se consilierilor, propunea “să consacrăm bugetului cheltuielilor noastre o sumă oarecare de ajuns chibzuită de Dumneavoastră pentru edificarea unui sta­biliment de instrucţiune superioară la reşedinţa judeţului în memoria numelui prea bunului nostru domnitor Alexan­dru Ioan I.” În adresa ce a fost trimisă apoi Domnitorului se făcea referire la începerea ridicării unui edificiu de instrucţiune superioară cu patru clase gimnaziale şi un curs co­mercial. Dar, deşi primul Buget al județului a fost alocată suma de 20.000 lei, această dorinţă nu s-a pu­tut realiza atunci. Abia în anul 1880, Pri­măria oraşului Călăraşi donează judeţu­lui locul pentru construirea localului de şcoală, iar la 23 iunie 1881 se pune pia­tra fundamentală a clădirii, solemnitate la care a participat şi ministrul Instru­cţiunii Publice, V. Alexandrescu Urechia, însoţit de revizori şcolari din Ialo­miţa şi Dobrogea, care au și semnat actul de fondare, alături de oficialitățile locale, document ce a fost introdus într-un tub de oțel și care a fost  amplasat în fundația clădirii( Pentru prietenii mei din spațiul virtual  interesați, fac precizarea că documentul respectiv poate fi găsit integral pe contul de FB al amicului nostru Nicolae Țiripan). Clădirea, ridicată după planurile arhitectului german Retter, era gata în vara anului 1882 și aici erau instalate școlile nr. 1 și nr. 2 de băieți.

10389604_1519577304976100_5920214009998874643_n

Localul construit în anii 1881-1882

Având o clădire monumentală, călărășenii, împreună cu primarul de atunci, Atanase Stoianescu, intervin în anul 1884, pe lângă prefectul judeţu­lui, care la rândul său se face ecoul do­leanţelor călărăşenilor pe lângă mini­strul Instrucţiunii Publice, Gh. Chiţu, solicitând înființarea în orașul lor a unui gimnaziu real de băieți. Astfel, prin ordinul nr. 7359 din 13 iulie 1884 se decidea ca începând cu data de 1 septem­brie 1884 la Călărași să se înființeze Gimnaziul real de băieți. Autoritățile locale hotărăsc ca acestă unitate de învățământ secundar să funcționeze în localul recent construit, împreună cu cele două școli primare de băieți. Prin decret regal, la 4 mai 1894, gimnaziului de la Călărași i se atribuia numele de  Gimnaziul real de băieți “Ştirbei Vodă”.

Dispunând de un corp profesoral bine pregătit, dintre care amintim pe Alexandru Pencovici, profesor de ştiinţe naturale, ajuns în 1909 titular la Universitatea din Iaşi, C. G. Protopopescu la istorie şi geografie, Emil Caşolţeanu, care-şi va obţine titlul de doctor în filozofie, Teodor Stănescu la ştiinţele naturale, G. V. Constantinescu – directorul gimnaziului şi Tiberiu Chiril profesor de chimie, la gimnaziul “Ştirbei Vodă” din Călăraşi s-au format până în 1918, 20 de promoţii de elevi bine pregătiţi, mulţi dintre ei urmând cursurile liceale şi diferite facultăţi la Bucureşti, devenind cadre cu o solidă pregătire, cum a fost cazul lui Ştefan Corbeanu, unul dintre cei mai vestiţi profesori ai Liceului Pedagogic din Câmpulung Muscel sau al lui Vasile Haneş, cunoscut profesor de limba română, autor de manuale şi publicist de notorietate.

Odată cu completarea tuturor claselor de gimnaziu și cu creșterea populației școlare, cele două școli primare de băieți vor pleca din localul gimnaziului, școala nr. 2 în anul 1890 și școala nr. 1 în anul 1907, astfel că în ședința din 3 noiembrie 1907, localul fostei școli primare nr. 1 situat între străzile București, Grivița și Sloboziei este cedat statului de către Consiliul județean, penru a fi folosit de Gimnaziul Știrbei Vodă.  Tot aici își vor  stabili sediile unor asociații ale elevilor gimnaziului, cum a fost Societatea de lectură, înființată cu sprijinul profesorilor Lazea și G.V. Constantinescu, precum și Societatea de gimnastică, condusă de G. Grigorescu.

Imediat după înființarea sa, Gimnaziul real din Călărași s-a bucurat de atenția personalităților care au vizitat orașul de pe Borcea. Pe 9 octombrie 1890, atunci când vizita Călărașiul pentru prima dată în calitate de rege, Majestatea Sa Regele Carol I a asistat și la unele ore desfășurate la Gimnaziul real. Iată cum descrie acest moment, directorul de mai târziu, G.V. Constantinescu: “În anul 1890 s-a făcut pregătire mare în orașul Călărași… Majestatea Sa Regele Carol I venea pentru prima dată în orașul Călărași… și a fost găzduit într-o cameră aranjată turcește, a caselor marelui proprietar Marinache Popescu, tatăl lui Leon Popescu, fostul proprietar la teatrului liric(din București – nota ns.). În Călărași, Regele Carol I a stat două zile. Majestatea Sa, care iubea școala în gradul cel mai înalt, nu putea să nu viziteze școala cea mai înaltă din Călărași, care pe atunci era gimnaziul real.” Regele  Carol I avea să revină la Călărași 14 ani mai târziu, în anul 1904, când avea din nou să-și amintească de vizita făcută la Gimnaziul real.

În anul 1910, Gimnaziul „Știrbei Vodă”, cum se chema acum fostul gimnaziu real, a fost vizitat de alte două personalități. Pe 11 iunie 1910, mitropolitul primat al României, Athanasie Mironescu, “a vizitat clasele și muzeul, ascultând și corul bisericesc, de care a rămas pe deplin mulțumit.” Pe 31 august 1910 era rândul primului ministru Ion I.C. Brătianu să viziteze gimnaziul de la Călărași, unde “a fost satisfăcut de deosebita curățenie pe care a observat-o.”

Înainte de intrarea în primul război mondial, la   6 octombrie 1915,  prin ordin telegrafic, Ministerul Instrucțiunii aproba înființarea, pe lângă gimnaziul de băieți din Călărași, a unei clase liceale (a V-a), ca un prim pas spre transformarea acestuia în liceu. Dar anii războiului și ocuparea Călărașiului de către trupele germane zădărnicesc acest plan, mai mult chiar, cursurile sunt întrerupte până la 11 martie 1918, când se vor redeschide într-un local improvizat, întrucât localul propriu fusese deteriorat din timpul războiului.

            La 7 septembrie 1918,  Ministerul Instrucțiunii a aprobat, prin ordinul nr.28642, înființarea claselor a V-a și a VI-a de liceu, a căror întreținere urma să fie suportată de județ. În acest scop, se crează o ”eforie școlară” patronată  de prefectul județului, care avea misiunea de a strânge fonduri în vederea reparării celor două clase avariate ale liceului.

            Dar repunerea localului în stare de funcționare necesita, după evalurările vremii, o sumă în jur de 231.000 lei. Pentru obținerea acesteia, și-au adus o contribuție substanțială profesorii și elevii liceului, care au susținut numeroase serbări în satele din jur, ale căror fonduri au fost donate liceului, astfel că, la deschiderea noului an școlar, Liceul ”Știrbei Vodă” își putea primi în bune condițiuni elevii.

            Locuitorii și autoritățile locale vor însă ca orașul lor să aibă liceu de stat, ceea ce îi va determina să adreseze o cerere în acest sens conducerii Ministerului Instrucțiunii. Dorința lor va deveni realitate peste un an, când, prin decret regal, gimnaziul ”Știrbei Voldă”  este transformat în liceu de băieți începând cu data de 1 septembrie 1919. La deschiderea festivă, intrau pe porțile liceului 352 elevi, repartizați în 5 clase gimnaziale (clasa a III-a era dublă) și în 3 clase liceale (clasa  a V-a și două a VI-a, reală și modernă).

În condițiile în care populația școlară creștea de la an la an, se simțea nevoia unui nou local. Dar, deși conducerea liceului reușește să obțină de la primărie teren, lipsa de fonduri împiedică realizarea acestui proiect. S-a reușit doar să se construiască o anexă a vechiului local, în anul 1925, unde s-au instalat laboratorul de fizico-chimice, muzeul de științe naturale și biblioteca, amenajându-se aici și o modernă sală de sport.

302002_301172739907002_1726470456_n

Anexa construită în anul 1925

            În anul școlar 1924 – 1925, liceul funcționa cu 8 clase bugetare (clasele I – VIII), cărora li se adăugau încă două clase la cursul superior și 4 la ciclul inferior, toate subvenționate din fonduri extrabugetare. Populația școlară număra acum 551 elevi.

            Dintr-un stat de salarii din același an, desprindem și numele cadrelor didactice. Astfel, sub conducerea directorului Gh. V. Constantinescu, funcționau următorii profesori: Paul Vasilescu, Gh. Mihăilescu, Ion F. Buricescu, B. Merlaub, Rigobert Pauly, Vasile N. Stanciu, Petre Popescu, Tiberiui Vhiril, Radu Aurelian, G. Grigorescu, Alexandru T. Dobrescu, Calistrat Popărăscu, care era și secretar ș.a.

            Liceul ”Știrbei Vodă” era cunoscut în oraș și județ nu numai ca o serioasă instituție școlară, dar și ca un adevărat centru și focar de cultură. Astfel, într-un raport înaintat Ministerului Educației Naționale, în anul 1938, conducerea liceului menționa că liceul dispune de o bibliotecă cu peste 4.000 de volume, conținând cărți de specialitate pentru profesori și beletristică pentru elevi. În școală activau două societăți ale elevilor: una științifică, condusă de profesorul Al. Z. Ionescu, și alta literară, aflată sub  îndrumarea profesorilor G. Gavrilescu, C. Lița și A. Dinulescu.

Dintre evenimentele ce au marcat activitatea şcolii în această perioadă amintim pe cel petrecut în data de 29 octombrie 1931, când liceul a fost vizitat de Nicolae Iorga, care nu a precupeţit cu cuvintele de satisfacţie şi laudă pentru cele constatate. Semnificative mi se par însă cele scrise de Inspectorul General Radu Cosmin, care a inspectat liceul în 23 mai 1938. După ce aminteşte despre prima vizită la Călăraşi cu ocazia Congresului Ligii Culturale din anul 1933, acesta scrie: „Însărcina­rea mea oficială îmi îndreaptă primii paşi spre cel mai înalt templu de cultură al urbei, spre liceul de băieţi „Ştirbei Vodă”. Privesc în sălile liceului, portretele foştilor elevi şi directori ai acestui liceu cu nume voievodal. Mitriţă Constantinescu, vigurosul latinist, fost director al liceului „Matei Basarab” din Bucureşti, Constantin Banu, finul cărturar şi fost ministru, Fraţii Petre şi Vasile Haneşdouă figuri bine cunoscute în lumea dă­scălească, I. Vasilescu – Valjean, ele­gantul urmaş al lui Caragiale, General Ionescu – Munte,  Col. Sebastian, co­mandantul regimentului de Gardă, V. G. Constantinescu, fost 15 ani Director al liceului, Ion Buricescu, fostul meu co­leg la cursurile marelui Titu Maiorescu, amândoi din garda de onoare a celui mai strălucit din seria noastră, Ion Petrovici, ce avea să ajungă neîntrecutul profesor de filozofie, autor de valoroase opere literare şi european conferenţiar atât de căutat de marile cotidiane şi pu­blicaţii filosoficoliterare. În sfârşit, ministru al Educaţiei Naţionale, care a lăsat fulgere de lumină rodnică în şcoa­la românească.

Încadrat în rândul liceeleor toretice de tip D, Liceul Știrbei Vodă își pastrează profilul de liceu de băieți și în anii celui de al doilea război mondial, cursurile desfășurându-se cu multe dificultăți. Mai mult, în aprilie 1944,  localul liceului este evacuat, aici instalându-se  Spitalul Crucii Roșii nr. 3. Prin instrucțiunile Ministerului Culturii și Cultelor nr.1115 din mai 1944, elevii școlilor secundare erau obligați, ca în cadrul programului de război, să desfășoare diferite activități în folosul armatei. Astfel, elevii din Călărași făceau excursii în împrejurimile orașului și adunau cu acest prilej diferite plante medicinale pe care le ofereau spitalelor locale. Referitor la aceste acțiuni, Vasile V, Haneș, consilier în minister, avea să consemneze într-un  proces-verbal de inspecție încheiat la 10 iulie 1944:  ”E vrednic de relevat faptul că atât elevele cât și elevii pregătesc, în cursul săptămânii șezători și serbări pe care le dau în mod regulat, la spitale, pentru răniți de război”.

Transformat în gimnaziu unic din septembrie 1945, fostul Liceu Știrbei avea să revină la statutul de unitate de învățământ liceală după adoptarea Legii de reformă a învățământului din anul 1948, când își schimbă titulatura în Liceul de băieți Călărași. Începând cu anul 1951, liceul este transformat în Şcoală medie de băieţi cu durata de 10 ani de studiu (I-X), statut pe care îl deţine până în anul scolar 1956/1957. La 18 iulie 1956, Şcoala medie de la Călăraşi, este denumită acum „Nicolae Bălcescu”, cursurile sale revenind la durata de 4 ani (claseleVIII- XI). Începând cu anul 1961, Şcoala medie mixtă „Nicolae Bălcescu”, devine liceu de cultură generală, denumire păstrată până în anul 1965, cînd îşi schimbă numele în Liceul teoretic nr.1 Călăraşi. Pe 15 septembrie 1962, liceul își deschidea cursurile în noul local cu 24 săli de clasă construit în apropierea Fabricii de confecții, de pe fosta stradă Hălmăgeanu. Întâmplător sau nu, acest moment coincide și cu venirea la conducerea liceului a unui director de excepție, prof. Ionel Constantin, care va ocupa acestă funcție, fără întrerupere timp de 13 ani de zile, până la pensionare, fiind, din acest punct de vedere, cel mai longeviv director din istoria liceului.

646x404 (1)

Localul construit în anii 1961-1962 

În anul 1978, se adoptă o nouă lege a învăţământului prin care se urmărea creșterea exagerată a rolul învăţământului industrial în defavoarea celui teoretic, în planul de școlarizare sunt incluse și clase de învățământ tehnologic, chiar dacă liceul va fi denumit Liceul de matematică-fizică „Nicolae Bălcescu” Călăraşi. După evenimentele din decembrie 1989, în urma demersurilor făcute de cadrele didactice, ministerul aprobă revenirea la vechea denumire de „Ştirbei-Vodă”, cât şi transformarea profilului de matematică-fizică, cu specializări industriale, în liceu teoretic. Prin adresa nr. 35092/ 23 iunie 1999 a Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru înaltul profesionalism al cadrelor didactice şi rezultatelor elevilor, liceul avea să obţină denumirea de Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei”.

Mutat într-un nou local, începând din septembrie 2016,  cu o istorie de aproape  135 ani, Colegiul Național “Barbu Știrbei” s-a impus în viața culturală locală ca o adevărată citadelă educațională, marea majoritate a celor  aproximativ 20.000 de absolvenți ai liceului făcând cinste meleagurilor călărășene, în rândul lor numărându-se academicieni, profesori universitari, cercetători, medici și juriști de excepție, oameni politici autentici și funcționari publici de înaltă competență profesională și probitate morală.

1-copy-copy

Noul local al Colegiului național BARBU ȘTIRBEI Călărași 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s