CĂRȚILE POȘTALE ILUSTRATE – DOVEZI ALE VIEȚUIRII ROMÂNEȘTI ÎN CADRILATER

Peste câteva zile, la 7 septembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la Tratatul de la Craiova, prin care România ceda Bulgariei Cadrilaterul(Dobrogea de Sud), un teritoriu de peste 7000 kmp, care îi fusese atribuit în urma Congresului de Pace de la București din vara anului 1913.

            Un ținut cu o populație majoritar turcească și cu o sărăcie endemică, Cadrilaterul(Dobrogea de Sud) fusese integrat statului autonom bulgar în urma Congresului de Pace de la Berlin din anul 1878, atunci când România independentă primea Dobrogea de Nord, în schimbul cedării către Rusia țaristă a celor trei județe din Sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail.

            Bulgaria, deabia ieșită de sub jugul otoman în urma Congresului de pace de la Berlin, încerca să-și găsească o nouă identitate, apelând la familiile încoronate europene pentru a le oferi calitatea de șef al tânărului stat autonom. La un moment dat, coroana Bulgariei îi fusese oferită chiar Regelui Carol I, căruia i se propusese să devină rege al celor două țări balcanice. În acest context, la care trebuie adăugată lipsa de resurse cu care se confrunta statul bulgar, înțelegem faptul că în Cadrilater investițiile publice și private au fost dintre cele mai modeste, cu implicații directe asupra nivelului de trai al populației și al dezvoltării economico-sociale și edilitar urbanistice. Cu toate acestea, la Silistra, Bazargic(Dobrici, până în anul 1913) și Balcic bulgarii reușiseră să ridice câteva clădiri mai răsărite, publice și private, care se adăugau geamiilor turcești, cele mai impunătoare construcții din Cadrilater.

            Așa că în urma Congresului de Pace de la București, încheiat prin Tratatul adoptat pe 10 august 1913, România primea un teritoriu cu grave probleme economice și sociale, cu un puternic aspect rural-musulman, și cu o legislație cu multe reminiscențe medievale.

            Pentru a depăși repede problemele cu care se confrunta poulația din Cadrilater(Dobrogea de Sud), statul român a elaborat o nouă legislație care să se integreze treptat în legislația națională, a numit în fruntea administrației din nou înființatele județe Durostor și Caliacra oameni cu experiență, a efectuat o vastă operă de populare a teritoriului cu elemente românești din Balcani și a alocat fonduri substanțiale pentru ridicarea unor clădiri de utilitate publică, atât de necesare localităților urbane și rurale din noul teritoriu alipit României. De asemenea, mulți dintre oamenii cu bani din România au investit aici, ridicându-și case și așezăminte private, care durează până în zilele noastre. Din acest punct de vedere, cel mai bun exemplu îl reprezintă orașul Balcic, unde investițiile realizate de Regina Maria și de cei aflați în anturajul acesteia sunt astăzi obiective de interes turistic de pe urma cărora bulgarii obțin beneficii importante.

            Fără să intru în nici un fel de polemică de orice natură, în postarea de față voi prezenta, cu explicațiile de rigoare, doar imagini fotografice, multe din ele folosite ca suport al unor cărți poștale ilustrate, care demonstrează faptul că prezența românească în Cadrilater din perioada anilor 1913-1940, a lăsat urme materiale importante.

            NOTĂ: Imaginile pe care le public în acest material au fost selectate din cele câteva sute pe care le am în colecția mea de fotografii digitale și au fost descărcate, în mare parte, de pe site-ul delcampe.com. Alte câteva fotografii sunt de pe pagina FB Poze cu case. Multe din fotografiile de mai jos au fost colorate digital de mine.


SILISTRA. Vedere generală

SILISTRA. Palatul Prefecturii

SILISTRA. Noile cazărmi

SILISTRA. Sediul Băncii Naționale

SILISTRA. Statuia Regelui Ferdinand

Casă cu arhitectură românească în Silistra de azi

O vilă românească din anii interbelici așa cum arată astăzi la Silistra

Imobil din Silistra de azi construit în timpul administrației românești

TURTUCAIA. Vedere generală

TURTUCAIA. Portul

TURTUCAIA. Vedere din Centru

TURTUCAIA. B-ul Regele Carol I

TURTUCAIA. Str. Regele Ferdinand

TURTUCAIA. Școala românească

BAZARGIC. Vedere generală

BAZARGIC. Primăria

BAZARGIC. Piața Păcii

BAZARGIC. Str. Principele Ferdinand

BAZARGIC. Banca Națională

BAZARGIC. Școala primară nr. 3

BAZARGIC. Monumentul Eroilor

Clădire din anii interbelici așa cum arată astăzi în orașul Dobrici(Bazargic)

Arhitectură românească în orașul bulgăresc Dobrici(Bazargic)

BALCIC. Vedere generală

BALCIC. Plaja

BALCIC. Reședința Reginei Maria a României

Grădina Reginei Maria de la Balcic

BALCIC. Cartierul vilelor construite de români

BALCIC. Vila Cancicov

BALCIC. Vila grănicerilor

BALCIC. Vila lui Ion Pillat, așa cum arată astăzi

BALCIC. Vila sculptorului Starck

BALCIC. Vila ziaristului Stelian Popescu

Regina Maria a României la reședința sa de la Balcic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s