Unirea Țării Românești cu Moldova, înfăptuită la 24 ianuarie 1859 prin dubla alegere ca domn al Moldovei și al Munteniei a lui Alexandru Ioan Cuza, reprezintă actul politic care stă la baza României moderne și a formării națiunii române. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei țări române – Moldova,Transilvania și   Țara Românească. România Mare, care avea să adune în interiorul aceleeași unități statale pe toți românii din istoricul teritoriu carpato-danubiano-pontic, va deveni realitate în urmă cu aproape 100 de ani, la 1 Decembrie 1918. Dar piatra de temelie o puseseră revoluționari pașoptiști prin Unirea cea Mică de la 24 ianuarie 1859.

          După înfăptuirea istorică a românilor de la 24 ianuarie 1859, a urmat o perioadă de profunde transformări profunde în societatea românească concretizate prin secularizarea averilor mănăstirești, emanciparea și împroprietărirea țărănimii, modernizarea administrației publice și instituirea învățământului public și obligatoriu pentru primele patru clase.

          Toate aceste reforme întreprinse de Cuza Vodă, cu sprijinul celor care s-au aflat în jurul lui,  nu au fost primite cu simpatie de înaltul cler și de clasele sociale înstărite, dar s-au bucurat, în schimb, de susținerea păturilor largi de la orașe și sate.

          Aceste manifestări de simpatie față de Alexandru Ioan Cuza și față de măsurile de modernizare a tânărului stat român inițiate de domnitor le vom regăsi și printre călărășeni.

Din volumul de documente privind Istoria orașului Călărași(1541-1949), volum pe care îl pregătesc pentru tipar împreună cu Nicolae Țiripan, public pentru cititorii blogului meu documentele de mai jos:

I

1863 decembrie 10, Bucureşti. Scrisoarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza  către municipalitatea oraşului Ştirbei ca răspuns la darul trimis de locuitorii oraşului.

                                Domnilor,

            Am primit eşarpa ce locuitorii oraşului Ştirbei şi ai judeţului Ialomiţa, mi-au prezentat prin D-voastră. Dovezile de patriotică râvnă ce pururea am avut din partea conjudeţenilor D-voastră, mă fac a depune un deosebit preţ la acest nou semn al devotamentului lor către Tronul României Unite şi către persoana mea.

            Vă însărcinez dar, Domnilor, a le arăta toată recunoştinţa mea. Dacă în faţa deselor probe de afecţiune ce primesc din deosebite părţi ale Ţării, regretez ceva, este că grelele împrejurări nedeslipite de epoca de tranziţiune prin care trecem, m-au împiedicat până acum, de a realiza toate acele îmbunătăţiri ce inima mea doreşte pentru România în general şi pentru judeţul D-voastră în particular. Sperez că cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu concursul Românilor, aceste greutăţi vor fi la finitul lor şi că aşa totuşi vom isbuti de a întemeia prosperitatea iubitei noastre patrii.

            Primiţi, Domnilor, asigurarea Domneştii Mele afecţiuni.

                                                 Alecsandru Ioan.

                                                                                            Bucureşti, 10 Dec. 1863.

             D-lui Petrache Stănescu, preşedintele municipalităţii oraşului Ştirbei.

             D-lui Scarlat Doicescu, membru al aceleiaşi municipalităţi.

Pământul, nr. 85-88 din 25 decembrie 1934, p. 11

II

                   1864 ianuarie 9, Slobozia. Adresa subprefecturii plasei Ialomiţa către Sfatul comunei Slobozia prin care face cunoscută iniţiativa municipalităţii oraşului Ştirbei (Călăraşi) de a oferi domnitorului Alexandru Ioan Cuza un tun.

              Principatele Unite Române

             Subprefectura plăşii Ialomiţa

                Nr. 40, 1864 ianuarie 9

                                                    Sfatului comunei Slobozia

                                                             Domnilor,

              Onoru municipalitatea oraşului Ştirbeiu, după cum se vede din jurnalul primit în copie pe lângă ord<inul> D<omnului> pref<ect>  No. 16.373, spre semnu de vie mulţumire şi recunoştinţă către Măria Sa Domnitorul şi Onor Camera Legiuitoare pentru marele şi patrioticul actu săvârşit în ziua de 13 decembrie prin secularizarea averilor mânăstirilor zise închinate, au hotărâtu să înfiinţeze unu tunu cu toate ale lui.

               Subsemnatul, comunicând Dv. aceasta, vi se scrie să deschideţi o listă de subscriere pentru formarea acelui tun şi să faceţi apelu tuturor locuitorilor acei comune şi altor persoane locuitoare acolo spre a se subscrie fiecare în listă cu bani ce va voi fiecare să-i primiţi Dv.

Subprefect,

(ss) indescifrabil

Arh. Naţ. Ialomiţa, fond Primăria Slobozia, dosar 25/1864, f. 4, original.

III

       1864 mai 21, Călăraşi. Telegrama unui grup de locuitori ai oraşului Ştirbei (Călăraşi), adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza, referitoare la modul în care a fost primită lovitura de stat.

                                Staţia Bucureşti ,

T E L E G R A M A

Prezentată la Călăraşi în 21/5 1864 – 4 ore după amiază

Sosită la Bucureşti în 21/5 1864 – 4 ore 3 minute după amiază

Măriei sale domnului stăpânitor, Bucureşti

Măria Ta,

              Ferice este naţiunea al cărei cap este convins despre iubirea ce ea îi conservă şi nutreşte, ferice suntem şi noi ca fii ai naţiunii române care vă iubeşte din toate forţele sale şi care în orice moment este gata a vă oferi tot concursul ei. Această  convicţiune ce, ca români, de mult timp am dorit şi vedem că o aveţi, se manifestă prin patrioticul act din 2 mai curent al Măriei voastre. Îl citirăm cu lacrimi de bucurie şi ne consacrăm lui, căci e just, e binefăcător şi pentru care prin el văzurăm o bunătate exemplară, ce vă conduse a în treba pe popor, de voieşte să treacă în timp, ce de secole mulţi din capii ţării uitaseră a fi părinţii poporului român.

               Mulţumim Măriei tale de patritismul şi paterna îngrijire pentru care datărăţi probe în mai multe rânduri ţării. Să trăieşti măria ta spre a face paginile istoriei românilor multe şi magnifice, să trăiască Augusta doamnă, să trăiască guvernul Măriei tale, să trăiască naţiunea română.

               Urmează adeziunea celor mai jos semnaţi.

               Adeziune:

               Subsemnaţii funcţionari publici ai şcolilor primare din oraşul Ştirbei.

               Prin acest act dăm deplina noastră adeziune Decretului măriei sale domnului României, Alexandru Ioan I, din 2 mai nr. 517, precum şi anexatului Statut dezvoltător convenţiunei şi Aşezământului electoral şi tot concursul alesului nostru şi guvernului spre rezolvarea noii reforme.

               Corpul institutorilor al şcolilor primare din oraşul Ştirbei de băieţi şi fete:        Răducan Mitran, Ioan Brădescu, George Perieţeanu, Crina Mărgăritescu, Dimitrie Mărgăritescu, Preot Nica.

       Arh. Naţ. Galaţi, Colecţia de documente „V.A. Urechia”, nr. 3560, copie.