O NOUĂ TEORIE PRIVIND ORIGINILE LUI MIHAI VITEAZUL, VOIEVODUL DE LA DUNĂRE

1200px-MihaiViteazul

Puține personalități ale istoriei naționale au generat atât de multe controverse între istorici, cum a făcut-o Mihai Viteazul, întâiul întregitor de neam și țară, în cazul căruia discuțiile și abordările istorice contradictorii au privit atât originea și evoluția sa în clasa boierească, cât și măsurile întreprinse  ca domnitor al Țării Românești în  politica internă și externă. Mai nou, unii istorici  încearcă să pună sub semnul întrebării chiar și înfăptuirea primei Unirii a românilor, negând existența unei strategii politice pe care o înlocuiesc cu o simplă atitudine aventurieră a nestatornicului voievod. Și dacă  această ultimă abordare  este de înțeles în cazul unor cronicari și istorici străini, rămân surprinzătoare și demne de o cauză mai bună aprecierile câtorva istorici contemporani, care, minimalizând realizarea lui Mihai Viteazul de la anul 1600, fac jocurile unor centre de interes externe care și așa nu văd cu ochi buni marcarea de către români a Centenarului Marii Uniri.

Referitor la originile voievodului Mihai Viteazul, cu aproximativ 40 de ani în urmă scriam, că acesta este născut în anul 1558 în Târgul de Floci, capitala de atunci a județului Ialomița. Informația, bazată pe cercetarea unor documente arhivistice și a lucrărilor istoricilor români, publicate după anul 1900, este inserată în prima lucrare monografică dedicată plaiurilor natale ale lui Mihai, intitulată Județul Ialomița – File de istorie,   publicată la Slobozia în anul 1979, volum care l-a avut drept coautor pe răposatul Alexandru Vlădăreanu, fostul director al Arhivelor Naționale de la Slobozia. Mai scriam și că mama voievodului Mihai fusese Teodora, negustoreasa care comercializa pește către negustorii brașoveni, care coborau la Dunăre cu carele încărcate cu lână și rachiu, acesta din urmă fiind dat la schimb Teodorei, care-l vindea localnicilor, conform informațiilor din cronicile vremii. Afirmația noastră este întărită și de faptul că după mișeleasca asasinare a lui Mihai, în agusust 1601, Teodora va părăsi negustoria și se va călugări, sfârșitul pământesc din anul 1605 găsind-o în haine monahale. Va fi înmormântată la Mănăstirea Cozia.

Dacă în ceea ce privește originea maternă a lui Mihai Viteazul, istoricii, aproape în unanimitate, sunt de acord că mama voievodului a fost Teodora, frumoasa negustoreasă de la Dunăre, în ceea ce privește tatăl voievodului opiniile sunt împărțite. S-a detașat o așa numită poziție oficială, conform căreia Mihai ar fi fost fiul nelegitim al domnitorului Pătrașcu cel Bun, însuși Mihai declarând această filiație în unele documente contemporane. Era firesc să facă acest lucru, pentru a-și atesta astfel originea sa din os domnesc și a-și legitima ocuparea tronului Țării Românești. Dar o analiză mai atentă a faptelor și datelor istorice infirmă o asemenea ipoteză. Astfel, conform informațiilor de epocă, Pătrașcu cel Bun moare a doua zi de Crăciun a anului 1557, fiind căzut la pat încă din luna mai a aceluiași an. Se știe de asemenea, că în iunie 1600, atunci când la Praga îi este făcut portretul oficial (portret pe care-l publicăm și noi), Mihai avea 43 de ani. Acestea fiind faptele istorice, rezultă că Mihai nu putea fi fiul lui Pătrașcu cel Bun.

A mai fost vehiculată de către unii istorici afirmația conform căreia Mihai ar fi fost fiul nelegitim al unui grec, care ar fi avut o legătură cu Teodora de la Târgul de Floci. Adâncind această informație, în anul 2010 istoricul giurgiuvean Marin A. Cristian aduce argumente pertinente și formulează o teorie plauzibilă, și anume că de fapt Teodora nu a fost sora lui Iane Cantacuzino – zis și Iane Epirotul, ci acesta din urmă a fost tatăl lui Mihai, rezultat dintr-o relație cu negustoreasa de la Târgul de Floci, acolo unde Iane Epirotul venea des să facă comerț. Așa credem și noi că se explică mai bine sprijinul pe care bogatul și influentul Iane Cantacuzino, fost ban al Craiovei și capuchehaie la Constantinopol,   l-a acordat lui Mihai  ajutându-l să urce în ierarhia boierească, până la cea mai înaltă funcție, aceea de ban al Craiovei. Se știe, de asemenea, că Iane l-a ajutat pe Mihai, inclusiv cu o importantă sumă de bani, să cumpere tronul Țării Românești.

Ca o concluzie, putem afirma că fiind născut aici, la Dunăre, în prima capitală a județului Ialomița, Mihai Viteazul a cunoscut bine realitățile din zonă, făcând vizite mamei sale, așa cum era firesc, atât în perioada cât a făcut negoț cu vite și giuvaieruri, precum și în perioada sa de ascensiune în funcțiile administrative din Țara Românească, culminând cu cea de domnitor. Sunt documente contemporane care confirmă faptul că Mihai Viteazul a cumpărat satele călărășene Ciocănești, Cunești, Nenciulești(Ulmu), Sulimanul și Frăsinet. A trecut pe la Lichirești în iarna lui 1594/1595 când a atacat Silistra, Turtucaia și Rusciuk și a înzestrat cu sate călărășene Mănăstirea Sf. Nicolae, ctitoria sa din București. Și nu în ultimul rând trebuie să amintim faptul că însăși atestarea documentară a Lichireștilor(fosta denumire a municipiului Călărași) datează din anul 1595, din timpul marelui voievod Mihai Viteazul, întâiul întregitor de neam și țară.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s