Declanșat la 28 iulie 1914, când Austro-Ungaria declara oficial război Serbiei, în urma asasinării prințului moștenitor Franz Ferdinand în atentatul de la Sarajevo,  și finalizat la 11 noiembrie 1918, prin Armistițiul de la Compiegne, primul război mondial a reprezentat cea mai mare conflgrație mondială cunoscută de omenire până la acel moment, la care au participat  peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni. Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului, iar mii de localități și alte milioane de civili au avut de suferit de pe urma conflictelor militare și stărilor temporare sau definitive de ocupație care au urmat acțiunilor armate.

După cum se cunoaște, România a intrat în război, de partea Antantei(Franța, Anglia și Rusia) la  14/27 august 1916, dar după câteva lupte victorioase generate mai mult de idealul unificării spațiilor locuite de români decât de starea de dotare și instrucție a armatei, România s-a aflat într-o situație delicată, cu mai mult de  jumătate din terioriul vechiului Regat ocupat de armatele bulgare și germane, cu Regele și Guvernul retrase în Moldova la Iași și cu un alt Guvern, condus de Al. Marghiloman, la București, supus unui regim de ocupație germană.

În teritoriul ocupat, din care făcea parte și fostul județ Ialomița, ce avea reședința la Călărași, mai întâi bulgarii și apoi germanii, urmare unor atitudini și comportamente abuzive, dincolo de orice reglementări internaționale, au generat pagube importante atât cetățenilor cât și instituțiilor publice. Deși multe din documentele vremii s-au pierdut, unele fiind chiar distruse de ocupanții bulgari sau germani, noi am mai reușit să depistăm câteva care reliefează pagubele suferite de orașul Călărași și locuitorii săi în timpul regimului de ocupație bulgaro-germană din anii 1916-1918.

Redăm mai jos un Memoriu asupra pagubelor suferite de primărie şi instituţiile pendinte de pe urma armatelor inamice care era trimis Ministerului de Interne de la București de către primăria Călărași, la 21 aprilie 1921.                                           

I.Palatul Primăriei, în care a fost  mai întâi instalat comandantul armatelor bulgare, ocupând sala de consiliu, biroul secretarului, biroul ofiţerului stării civile, casieria comunală şi două camere din parter. După plecarea armatei bulgare, care a stat două luni, au venit armatele germane, au ocupat biroul secretarului, serviciului tehnic, al ofiţerului stării civile şi în parter două camere pentru Poliţia germană.

            În timpul cât au stat au luat instalaţiile de telefoane, de sonerie, parte din instalaţia de iluminat cu electricitate, mobilier şi cercevele de ferestre, cauzând o pagubă care se evaluează la suma de 13.450 lei.

II.Sala Teatrului comunal. Întreaga clădire a fost întrebuinţată în tot timpul ocupaţiei ca sală de mâncare a prizonierilor ce lucrau în port. Stricăciunile cauzate sunt acelea arătate în măsurătoarea şi evoluţia alăturate, urcându-se la suma de lei 21.870, la care va trebui adăugată lipsa de folosinţă a localului pe timp de doi ani, care se evaluează cu suma de lei 10.000 lei – adică câte lei 5000 anual.

 III.Şcoala de fete nr.1 împreună cu locuinţa directoarei. Întregul imobil a fost ocupat de armatele germane şi întrebuinţat ca magazie pentru unelte agricole şi materiale şi unelte de la Căpitănia portului. Stricăciunile cauzate imobilului se urcă la suma de lei 22.401,20 la  care va trebui adăugată şi lipsa de folosinţă a imobilului pe timp de doi ani, adică lei 12.000, socotit a 6000 lei anual.

IV.Şcoala nr.2 băieţi – Întreg imobilul , împreună cu locuinţa directorului au fost utilizate în tot timpul ocupaţiei de armata germană pentru birou al serviciului lor hidraulic. Stricăciunile făcute se evaluează la suma de lei 20.359,90, după cum se vede în alăturata măsurătoare şi evaluare, la care va trebui adăugat lipsa de folosinţă a  imobilului pe timp de doi ani, lei 12.000.

V.Şcoala de fete nr.2. Întregul imobil, cât şi locuinţa directoarei au fost ocupate şi întrebuinţate de armata germană pentru lagăr de prizonieri. Stricăciunile se evaluează la suma de lei 8569, la care se adaugă lei 12.000, lipsa de folosinţă pe doi ani.

  VI.Şcoala de băieţi nr.1. Imobilul întreg a fost întrebuinţat timp de un an şi jumătate ca magazie pentru efecte turceşti. Stricăciunile aduse se evaluează la suma de lei 6570, la care se adaugă lei 9000, lipsa de folosinţă pe 1 an.

 VII.Cazarma serviciului de curăţenie. Nu a fost utilizată de armatele de ocupaţie, însă din cauza obligaţiunii ce s-a pus de armata de ocupaţie primăriei de a da foc la gunoaiele ce erau în apropierea grajdurilor şi magaziilor, acestea au luat foc, arzând complet, împreună şi cu multe materiale ce erau depozitate în ele. Paguba adusă de acel incendiu este de lei 67.019, după cum se arată în evaluare.

De asemenea toată împrejmuirea terenului din strada Spitalului a fost distrusă de soldaţii germani pentru foc. Valoarea acestei împrejmuiri este de lei 3000 (trei mii).

VIII.Cazarma serviciului de pompieri. Întreg imobilul a fost ocupat de germani, ca grajduri pentru vitele de la căruţele lor de transport, s-au adus stricăciuni atât imobilului şi instrumentelor de incendiu ale comunei, aducându-le în aşa stare că nu mai pot fi acum utilizate, fără a li se face adăugirile şi reparaţiunile arătate în alăturata evaluare. Valoarea tuturor pagubelor acestui imobil şi a uneltelor de incendiu este de lei 39.551,50, la care va trebui adăugat lipsa de folosinţă lei 8000, pe timp de doi ani.

IX. Oborul de cereale. La oborul de cereale stricăciunile constatate au fost făcute mai mult din partea populaţiunii mărginaşe a oraşului şi din cauză că primăria neputând fi în măsură faţă de organizaţia ce se dăduse de organizaţia militară să poată îngriji de acest imobil. Stricăciunile constatate se evaluează la suma de lei 6436.

X. În Piaţa Mihai Viteazu. Pentru aceleaşi motive arătate mai sus, s-au produs şi stricăciunile de la împrejmuirea acelei pieţe şi a halelor de zarzavaturi, stricăciuni în valoare de lei 2913.

XI. La terenul comunei de pe şoseaua gării, care era arendat şi împrejmuit, toată împrejmuirea de sârmă ghimpată şi de scânduri a fost luată de populaţia mărginaşă a oraşului, pagubă care se evaluează cu suma de 10.500 lei.

  XII. Teren luat pentru a se face cimitir turcesc. Comuna a fost obligată de armatele de ocupaţie să exproprieze cu spesele sale o suprafaţă de 8293 m.p. teren din pogoanele locuitorilor din satul Măgureni pentru a se înfiinţa un cimitir turcesc. Comuna a plătit acel teren locuitorilor cu suma de lei 2487,90.

XIII. De asemenea pentru acelaşi motiv s-a luat comunei o suprafaţă de 3813 m.p. din terenul său de lângă oraş, teren ce valorează suma de lei 1906,50.

XIV. În cimitirul ortodox al oraşului armata de ocupaţie a luat pentru înmormântarea cadavrelor soldaţilor germani o suprafaţă de 960 m.p. în valoare de lei 9600, socotit cu preţul de lei 10 m.p., după cum comuna îl da locuitorilor din oraş.

XV.Uzina de apă. De la Uzina de apă a oraşului în cursul celor doi ani de ocupaţie s-au luat fără nici un ban sau plată, în mod arbitrar, uneltele arătate în evaluaţie şi s-au făcut stricăciuni la clădire şi la împrejmuire, în valoare totală de lei 9030.

De asemenea, din cauză că Administraţia militară germană nu a voit să dea benzină ca combustibil pentru cele două motoare ale uzinei, s-a pus obligaţie comunei să instaleze o locomobilă, pe care a luat-o cu chirie şi să consume solid (cărbuni şi lemn) pentru a putea alimenta oraşul şi armata de ocupaţie.

Din această cauză comuna a fost obligată a face o cheltuială cu plata chiriei locomobilei, cu reparaţiile ei şi cu diferenţa de cost plus a combustibilului solid diferenţă care se urcă la suma de 60.000 lei pentru cei doi ani.

             XVI. Uzina electrică. La uzina electrică nu s-au făcut alte stricăciuni decât că s-a luat instalaţia de telefon, pagubă care se evaluează la suma de lei 700.

             XVII. Reţeaua de iluminat a oraşului cu electricitate. În timpul ocupaţiei reţeaua a suferit multe modificări impuse de capriciul administraţiei germane, care cerea zilnic diferite schimbări pentru ca ofiţerii ce erau cuartiruiţi prin oraş, în casele particularilor să aibă la dispoziţie lumină după pofta fiecăruia din ei. De asemenea soldaţii germani şi gradele inferioare pe la casele unde locuiau, au instalat singuri electricitate cu materiale ce desfăceau şi luau din reţeaua oraşului, iar la plecarea lor din oraş, mare parte le-au luat cu ei. Astfel au lăsat reţeaua în condiţiuni ce nu mai pot satisface necesitatea iluminatului şi mare parte din oraş este acum în întuneric. Pentru reducerea în stare bună necesită o sumă de lei 25134, 50.

             XVIII. Consumul de curent electric. În tot timpul ocupaţiei administraţia germană pentru ofiţerii şi soldaţii săi încuartiruiţi au consumat la discreţie curent electric fără să achite comunei nici un ban, pentru acest curent. De asemenea încărcau acumulatorii materialelor electrice de la bărcile ce circulau pe Dunăre şi Borcea cu curent de la comună. La toate numeroasele lor birouri, cazinouri, popote , etc aveau instalaţii de iluminat şi consumau curent toată noaptea. În evaluaţia alăturată am socotit consumul de curent la clădirile mai importante, unde au fost casele complet ocupate şi unde proprietarii nu pot fi impuşi la plata consumului întrucât ei nu s-au folosit de el. Valoarea totală a curentului consumat este în mod aproximativ de lei 66.765.

             XIX. Consumul de apă. De asemenea armata de ocupaţie a consumat o mare cantitate de apă pentru adăparea cailor la cazărmi, a vitelor ce aveau, pentru  băi, quartiruiri etc. Valoarea aproximativă a apei consumate este de lei 17.000.

            Pe lângă aceste pagube, în timpul ocupaţiei, din ordinul şi pentru armatele germane, comuna a plătit în total suma de lei 364.320 bani 13, pentru transporturi, mobilier, înquartiruiri, etc.

            Afară de aceasta s-a mai plătit şi suma de 600 lei amendă impusă comunei de către autorităţile germane.

          Cu ocazia invaziei armatelor bulgare şi până la instalarea autorităţilor germane s-au ridicat cu forţa de către bulgari 435  viţei de vite, evaluate cu lei 62.250, 45 porci şi 98 boi,vaci şi bivoli, proprietatea comunei, destinaţi pentru tăiere, evaluaţi  în total lei 62.500.

          Tot armatele bulgare au ridicat întregul mobilier de la Judecătoria ocol I Călăraşi, care este proprietatea comunei şi care a fost evaluat  lei 11.940.

                         Preşedintele Comisiunei interimare,

                                   (ss) Gh.Gh. Demetrescu

                                                                                                     Secretar ,

                                                                                              (ss) indescifrabil