LA CĂLĂRAȘI, ATUNCI, ÎN AUGUST 1944

 

Epuizată de pierderile de ordin uman, material și militar, într-un război care nu mai era al ei, România îşi intensificase activităţile diplomatice secrete, tatonând ieşirea din război, guvernul lui Ion Antonescu înmulţind contactele directe cu reprezentanţii Naţiunilor Unite şi cu unele state neutre. După bombardamentul masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştiului şi zonei Prahova, Uniunea Sovietică a impus României încheierea unui armistiţiu unilateral (aprilie 1944), dar propunerea a fost respinsă, opinia publică din România privind cu temere o ocupaţie unilaterală sovietică.

Situaţia militară dificilă de pe frontul Iaşi-Chişinău-Tighina şi iminenţa apropierii trupelor sovietice de capitală au grăbit forţele democratice din România să înlăture guvernul antonescian şi să propună încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, având ca reprezentant Uniunea Sovietică. Decizia de a trece la acţiune i-a aparţinut regelui Mihai I, care s-a bucurat de susţinerea Blocului Naţional Democrat (creat în iulie 1944 şi format din Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist Român, acesta din urmă impus de prezenţa armatei sovietice în România).  Lovitura de palat condusă de rege avea ca obiective încheierea imediată a unui armistiţiu cu Aliaţii, retragerea din Axă şi sprijinirea totală a efortului de război aliat, răsturnarea regimului Antonescu şi înlocuirea lui cu un regim democratic.

În după-amiaza zilei de 23 august, regele i-a invitat la palat pe Ion Antonescu şi pe Mihai Antonescu. Pentru că Ion Antonescu a refuzat cererea de a încheia imediat armistiţiul cu Aliaţii, regele a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluaţi de către comunişti), ca şi a celorlalţi apropiaţi ai lor. Generalul Constantin Sănătescu a fost numit prim-ministru. Au fost blocate principalele instituţii de stat şi armata a trecut la asedierea obiectivelor de luptă germane; au fost barate căile de acces ale trupelor germane spre Bucureşti.

În seara aceleaşi zile, regele a citit la radio proclamaţia către ţară, în care anunţa ruperea relaţiilor diplomatice cu Germania şi încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. A fost reintrodusă, parţial, Constituţia din 1923 şi au fost promulgate decrete şi legi referitoare la amnistia generală, la desfiinţarea lagărelor de muncă şi la eliberarea deţinuţilor politici. Armata română a început lupta cu trupele germane şi maghiare, reuşind să elibereze două treimi din teritoriul ţării până în septembrie. Ulterior, a contribuit la eliberarea de sub dominaţia nazistă a Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei

După cum se cunoaşte, încă din aceeaşi noapte, trupele române au întors armele împotriva Germaniei naziste, alăturându-se Coaliţiei Naţiunilor Unite. Lupte puternice au avut loc în acele zile fierbinţi în Capitală şi în jurul ei, pe Valea Prahovei, în Dobrogea şi în Câmpia Bărăganului, precum şi în alte zone şi localităţi ale ţării. Chiar a doua zi după declanşarea luptelor, la 24 august 1944, un grup de locuitori şi premilitari din comuna Mircea Vodă (astăzi cartier al municipiului Călăraşi) a atacat o subunitate germană ce apăra un depozit de muniţii. În faţa focului puternic declanşat de premilitarii români, inamicii au reuşit cu greu să se refugieze spre centrul oraşului.

În preajma declanşării acţiunilor  insurecţionale, teritoriul actual al judeţului Călăraşi făcea parte din zona etapelor armatelor germane şi române angajate pe frontul din Moldova. Aici se aflau dislocate aşa-numitele formaţiuni de spate, care asigurau frontul cu hrană, muniţii, carburanţi, materiale de geniu ş.a. Tot aici se mai găseau amplasate numeroase spitale militare, coloane de transport şi aerodromuri pentru formaţiunile grele de aviaţie. De asemenea, în zona Câmpiei Bărăganului se afla, la 23 august 1944, în momentul întoarcerii armelor, Grupul de armate german “Koruck 593”, comandat de generalul Bruckhardt, care avea, potrivit estimărilor vremii, în jur de 5.000 – 6.000 de soldaţi. Situaţia strategică generată de declanşarea acţiunilor armate punea trupele germane din Bărăgan între două focuri: cel al forţelor sovietice aflate în ofensivă pe frontul din Moldova şi cel al trupelor române din cadrul Corpului 2 teritorial, însărcinat cu misiunea de a zdrobi inamicul din estul şi sudul Munteniei.

După unele date, la care am avut acces, rezultă faptul că între 24 – 27 august 1944, în localităţile din jurul Călăraşiului au avut loc numeroase ciocniri între trupele române, ajutate de populaţia civilă şi forţele germane, soldate cu capturarea a peste 1500 de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi germani, ce au fost dezarmaţi şi internaţi în lagărul ce se improvizase în incinta Regimentului 23 infanterie de la Călăraşi. Incidente puternice s-au semnalat şi pe Dunăre şi Braţul Borcea, unde convoaiele navelor de război germane încercau să se refugieze în amonte de Ostrov, pentru a putea acosta pe malul bulgăresc al Dunării.

646x404 (1)

Şi în Zona Olteniţei, trupele române au acţionat cu rapiditate, şi în zilele de 24 şi 25 august, soldaţii din regimentele 1 şi 3 de grăniceri au dezarmat mai mulţi militari germani  la Budeşti şi Olteniţa.  Pe 26 august 1944,  cei 388 de soldaţi germani, 28 de subofiţeri şi 3 ofiţeri care asigurau paza Portului Olteniţa au fost dezarmaţi şi luaţi prizonieri de grănicerii români. Lupte puternice s-au dat în aceste prime zile insurecţionale în pădurile de la Ciornuleasa şi Negoeşti, precum şi la Chiselet, unde pichetul de grăniceri, cu sprijinul populaţiei locale, au anihilat încercarea unor militari germani şi italieni de a trece Dunărea, în Bulgaria.

În zilele de 29 şi 30 august 1944, Călăraşiul a fost ţinta unor importante forţe militare germane care au încercat să pătrundă în oraş cu intenţia de a trece mai departe spre Bulgaria, prin Silistra. Primele schimburi de focuri se produc la 29 august, în jurul orei 17,10. Peste aproximativ o oră, coloana germană comandată de generalul Bruckhardt sosea pe aeroportul oraşului şi cerea permisiunea ca trupele sale să fie lăsate să treacă în Bulgaria. Refuzând o asemenea propunere şi primind ordin de a dezarma şi captura forţele inamice, locotenent-colonelul Constantin Damiescu, comandantul garnizoanei locale, ordona deschiderea focului. Astfel, în noaptea de 29/30 august 1944, la bariera Călăraşiului dinspre Slobozia au loc lupte puternice, soldate în cele din urmă cu victoria trupelor româneşti. Într-un raport al Poliţiei Călăraşi, înaintat prefecturii judeţului, se menţiona: “În noaptea de 29/30 august 1944 au fost dezarmaţi şi făcuţi prizonieri un număr de 3200 ostaşi germani, din care un general, 80 ofiţeri, 100 subofiţeri şi restul trupă. Cu ocazia incidentelor ce au avut loc, sunt 301 morţi si 250 răniţi din armata germană”.

Soldate cu succesul total al forţelor româneşti, luptele desfăşurate în zona Călăraşiului şi Olteniţei au provocat mari pierderi inamicului, statisticile vremii amintind că numai în lagărul de prizonieri de la Călăraşi fuseseră internaţi peste 5000 de germani, ce aveau să fie preluaţi ulterior de soldaţii sovietici care îşi făceau apariţia în oraş pe 1 septembrie 1944.

Publicăm, mai jos, căteva documente de epoca care descriu evenimentele militare petrecute în zona Călărășiului, atunci, în August 1944.

I

                    1944 august 24, Bucureşti. Ordin al Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura judeţului Ialomiţa prin care se cere dezarmarea trupelor germane şi menţinerea ordinii în judeţ.

  Continuaţi activitatea administrativă conform legilor în vigoare. În legătură cu poliţia, jandarmii şi comandanţii de garnizoană asiguraţi ordinea interioară în cel mai perfect spirit de dreptate în cadrul ideilor anunţate prin proclamaţia M.S.Regelui.

Aveţi grijă pentru aprovizionarea populaţiei în special a refugiaţilor.

Trupele germane trebuiesc dezarmate de unităţile armatei române şi apoi internate în lagăre.

Orice ezitare sau întârziere atrage sancţiuni grave.

Raportaţi telegrafic cifrat orice eveniment important.

Comunicaţi prezentul ordin Inspectorilor General Ad-tivi, Comandanţilor de Garnizoană, tuturor organelor administrative, poliţiilor şi Legiunei de Jandarmi.

                                 Ministrul Afacerilor Interne

                                   (ss) general Aldea Aurel

II

                     1944 august 25, Călăraşi. Raport al Preturii plăşii Călăraşi adresat Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care face cunoscut incidentul ce a avut loc în seara zilei precedente între locuitorii comunei Mircea Vodă şi germanii din localitate.

Astă seară pe la orele 8,30 s-a produs în comuna Mircea Vodă un incident între câţiva nemţi ce aveau în grija lor un mic depozit în acea comună şi care voiau să plece şi între un grup de locuitori şi premilitari în frunte cu şeful de post ce au voit să-i dezarmeze.

În timp ce se schimbau focuri de armă, a venit dinspre Bucureşti o maşină germană care a luat pe nemţi din comună şi a fugit spre Călăraşi.

III

                    1944 august 26, Călăraşi. Extras din Registrul istoric al Căpităniei portului Călăraşi referitor la situaţia militară de pe braţul Borcea.

Cu adresa Căpităniei portului Călăraşi nr. 79 din 26 august 1944 s-a cerut Garnizoanei Călăraşi a se trimite la Gura Borcii de sus, pentru orice eventualitate, în cazul când vasele inamice germane ar încerca să forţeze gura canalului Călăraşi, 4 tunuri antitanc.

S-a cerut telefonic Regimentului infanterie marină de la Roseţi – Ialomiţa a da trupe şi a pune la dispoziţie mijloace de siguranţă pentru bararea canalului Gura Borcii în sus.

De la Feteşti s-a comunicat la ora 21 că trec în sus pe canalul Borcea vase germane de război şi să se ia toate măsurile de siguranţă.

IV

                1944 august 27, Călăraşi. Extras din Registrul istoric al Căpităniei portului Călăraşi referitor la evenimentele petrecute în raza sa de competenţă.

La orele 8,30 pichetul grăniceresc Chiciu comunică telefonic că au trecut spre Olteniţa 27 vase de război germane şi 2 vedete rapide germane.

Cele 2 vedete rapide germane evoluează la Gura Borcii, făcând recunoaştere.

La ora 9,20 s-a telefonat că o vedetă rapidă germană evoluează în faţa pichetului de la Gura Borcii.

La ora 9,30 se telefonează de la Chiciu că cele 2 vedete rapide germane evoluează la Gura Borcii, aşteptând alt convoi de vase de război germane, care se văd urcând spre Silistra.

La ora 9,45 lt. Tone a cerut să i se pună la dispoziţie o şalupă spre a merge la Gura Borcei împreună cu un grup de ostaşi între care şi garda Căpităniei portului. S-a pus la dispoziţie şalupa Delfinul.

La ora 9,50 se telefonează de la centrul de informaţii Călăraşi că de la Feteşti a plecat spre Gura Borcii – Călăraşi un remorcher cu 2 vase cu răniţi.

Locot. Stanciu Marin a trecut la Gura Borcii cu 2 tunuri.

La ora 11 s-a cerut de către Căpitănia Portului Călăraşi Regimentului Infanterie Marină de la Roseţi să trimită la Gura Borcii în sus un batalion de oameni pentru a respinge o eventuală încercare de trecere a inamicului în vederea fixării unui cap de pod, în eventualitate că vasele de război germane oprite la Olteniţa, s-ar întoarce la Călăraşi.

La ora 11,25 remorcherul Alice proprietatea Spiru Dumitru [a primit ordin] să remorcheze bacul Sf. Nicolae şi să pornească spre Roseţi pentru a primi trupa de la Regimentul Infanteriei Marine.

La ora 12,25 se telefonează de la pichetul Chiciu că a trecut primul convoi de vase germane compus din 14 vedete rapide şi 27 vase de război germane iar al doilea convoi din 24 vase de război germane şi 13 vedete rapide se apropie.

La ora 14,20 remorcherul N.F.R. Brâncoveanu a sosit de la Galaţi cu un transport de 30 răniţi şi 2 morţi.

V

                    1944 august 29, Călăraşi. Extras din Registrul istoric al Căpităniei portului Călăraşi referitor la luptele purtate între trupele româneşti şi cele germane.

La ora 14,30 se semnalează că o coloană de 7 vase blindate germane, venind dinspre Buzău cu toată viteza prin Slobozia spre Călăraşi.

La ora 17 a sosit pe terenul de tragere, la 5 km de Călăraşi, o coloană germană. S-a cerut de către autorităţile militare ca această coloană să depună armele, s-a refuzat însă. S-au continuat tratative şi s-a dat termen pînă la ora 1 (noaptea).

La ora 1 (noaptea) trupele noastre, Artileria, Infanteria Marină şi Infanteria au deschis focul asupra coloanei germane. Sunt morţi şi răniţi în rândurile germane, după care s-au predat.

VI

                    1944 august 29, Călăraşi. Raport al Prefecturii judeţului Ialomiţa către Ministerul de Interne prin care semnalează prezenţa unei coloane motorizate germane în apropierea oraşului Călăraşi.

Prefectura judeţului Ialomiţa raportează:

Coloana motorizată şi blindată germană, despre care am raportat telefonic în dimineaţa zilei de azi, se găseşte la 2 km de Călăraşi spre Slobozia.

Este comandată de un general şi are un efectiv de circa 3000 de oameni.

Au trimis la Călăraşi un parlamentar pentru a li se permite trecerea în Bulgaria împreună cu vehiculele şi tot armanentul.

Am raportat situaţia Marelui Stat Major astăzi după amiază şi ni s-a ordonat să procedăm la dezarmarea lor.

În judeţ nu avem însă decât câteva companii adunate din diferite unităţi, deci ne vedem în imposibilitatea de a executa ordinul.

Rugăm stăruitor interveniţi din nou, imediat, pentru a ni se acorda sprijinul aviaţiei.

VII

                    1944 august 29, Bucureşti. Buletin informativ special al Inspectoratului general al Jandarmeriei despre lupta unor coloane militare germane în zona Călăraşi, judeţul Ialomiţa.

Situaţia din judeţul Ialomiţa, la ora actuală, se prezintă în modul următor:

Coloana germană ce a înaintat pe direcţia Slobozia – Ciulniţa se găseşte la circa 4 km de Calaraşi, pe şoseaua Slobozia – Călăraşi, unde germanii au ocupat poziţii de luptă.

Pare că efectivul lor să fie de circa 2-3000 oameni. Comandantul garnizoanei Călăraşi a dus tratative cu coloana germană care cerea să i se aprobe a trece în Bulgaria şi refuză până în prezent a se preda.

Acestei coloane îi face faţă în bune condiţiuni trupele noastre compuse din un regiment infanterie marină, o unitate de trupe combinate din garnizoana Călăraşi, un divizion artilerie şi o companie de poliţie dată de Legiunea jandarmi Ialomiţa.

Situaţia este deci neclarificată pînă în prezent.      

VIII

                    1944 august 29, Călăraşi. Raport al garnizoanei Călăraşi către Marele Stat Major prin care informează despre acţiunile purtate contra unei coloane germane.

Germanii au barat şoselele spre Slobozia şi Olteniţa.

Garnizoana face faţă cu două batalioane.

Comandantul garnizoanei apreciază că are în faţă circa 3000 de oameni.

În ciocnirile care au avut loc în seara zilei au făcut prizonieri: un colonel, un căpitan şi patru locotenenţi.

A eliberat din mâna germanilor un maior, un căpitan şi un locotenent sovietici.

Până în prezent trupele garnizoanei au capturat 60 ofiţeri şi 560 trupă germani.

IX

                    1944 august 30, Călăraşi. Extras din Registrul istoric al Căpităniei portului Călăraşi referitor la evenimentele militare din raza sa de competenţă.

La ora 7 o coloană blindată germană a trecut la punctul Ciocăneşti cu intenţia de a trece în Bulgaria. S-au luat măsuri de împiedicare şi dezarmare de către trupele de grăniceri.

La ora 10,30 coloanele germane se predau. Trec grupuri de prizonieri spre Regimentul 23 Infanterie. S-au luat prizonieri: un general pe nume Burkhardt, 20 ofiţeri şi 5.073 soldaţi.

La ora 16 soseşte în port un convoi format din următoarele vase:

Şlepul Victoria pavilion român

   „       Klaus german

   „       D.D.S.G. 67252 german

   „       Hansdorf german

  „        D.D.S.G. german, cu făină

  „        S.B.D 608 german

  „       cu motor   Avnolf german

Remorcherul sub pavilion francez S.F.H.D. Paris

Remorcherul sub pavilion francez Mistral.

Convoiul a sosit cu răniţi germani: 300 gravi, 400 uşor şi 600 soldaţi germani valizi. S-a procedat la dezarmarea lor.

La 28 august 1944 remorcherul francez Lavoiser a fost minat şi aruncat în aer de germani în apropriere de Piua Pietrii, iar personalul a fost luat de germani.

X

                    1944 august 30, Bucureşti. Buletin informativ al Insepctoratului general al Jandarmeriei despre acţiunile întreprinse de unităţile militare şi detaşamentele de jandarmi împotriva unor grupuri de militari germani în judeţul Ialomiţa.

În împrejurimile oraşului Călăraşi mai sunt lupte cu formaţiuni izolate germane, care continuă a se preda. S-au mai capturat 100 autocamioane cu armament uşor şi au fost făcuţi prizonieri circa 2500 ostaşi germani.

În comuna Cacomeanca au fost dezarmaţi 200 germani, iar în comuna Cuza Vodă un general şi opt ofiţeri din statul său major.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s