La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița. După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte din marea Regiunea București.
Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.
Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

Casa Doicescu, unde a funcționat Prefectura între anii 1875-1896 și unde s-a tipărit primul ziar călărășean. În anii interbelici aici au funcționat redacțiile celor mai importante gazete bucureștene

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.” Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de constrire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizată deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.
Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Holul Palatului

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări nefinalizate, din păcate.
De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
-Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
-Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
-Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
-Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
-Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
-Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
-Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
-Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
-Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
-Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
-Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
-Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
-Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
-Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
-Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
-Judecătoria Călărași(1951-1977).
În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
-Casa Pionierilor Călărași(1949-1976)
-Casa Căsătoriilor(1976-1980)
-Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
-Institutul FORDOC(1993-2013)
-Compartiment al Agenției de dezvoltare Sud Muntenia(2013-în prezent)
În final, prezentăm câteva fotografii, din cele 46 care se află, pentru moment, în Colecția mea virtuală de imagini fotografice ale Călărașiului de ieri și de azi.

Extras de pe o vedere editată la Viena în anul 1900. Imaginea reprezintă un desen profesional realizat după o fotografie realizată în Atelierul fotografilor călărășeni, Rose&Boni.

Extras de pe prima vedere editată la Călărași de V.R. Brăcăcescu, după fotografia realizată în Atelierul fotografic Rose&Boni

Carte poștală din 1906 editată de Parasciv Tiliucă din Călărași după fotografia călărășenilor Rose și Boni

Carte poștală din 1909 editată de Depozitul Șaraga din București. În prim plan Casa Prefectului

Carte poștală din anul 1914 editată de Editura Socec din București

Carte poștală din anul 1916 pusă în circulație de Maer&Stern București

Carte poștală din 1927 editată de Ștefan Gheorghiu Călărași

Aripa de Sud în care funcționa Tribunalul județean. Imagine din 1929 extrasă de pe o carte poștală editată de Ștefan Gheorgiu din Călărași

Carte poștală din anul 1935 pusă în circulație de Depozitul de tutun Sandu Vlad din Călărași

Fotografie din 1947

Sediu al Sfatului popular raional. Carte poștală din 1957

Sediu al Consiliului popular municipal și al Comitetului municipal PCR. Carte poștală din 1975

Sediu al Consiliului popular județean Călărași și al Comitetului județean PCR Călărași. Fotografie realizată de mine și publicată pe coperta cărții mele Călărași – Mic îndreptar turistic, publicată în anul 1984 la Editura Sport-Turism din București

Sediu al Prefecturii șudețului Călărași. Fotografie din Colecția Muzeului Dunării de Jos, realizată în anul 1992

Fotografie din iarna 2003/2004, după ridicarea bustului domnitorului Barbu Știrbei

O fotografie superbă a lui Alexandru Botezatu din anul 2012

Azi. Sediul Instituției Prefectului