În anul 2010, regretatul Laurean Moțățăianu publica o voluminoasă carte intitulată NOUĂ DECENII DE FOTBAL PE MALUL BORCEI, în fapt o adevărată Enciclopedie a fotbalului călărășean.

Din informații culese de la familia răposatului am aflat că Laurean Moțățăianu continuase munca migăloasă de a aduna informații și fotografii despre fotbalul călărășean, întrucât în acest an intenționa să publice o monografie completă a fotbalului călărășean la aniversarea Centenarului. Din păcate, o boală nemiloasă l-a luat prea repede dintre noi și nu și-a putut duce proiectul la bun sfârșit.

Având în vedere faptul că și eu am adunat în ultimul timp multe informații despre mișcarea sportivă călărășeană, în cadrul căreia fotbalul ocupă un loc aparte, voi puncta în acest material doar câteva date privind evoluția jocului cu balonul rotund aici, pe malul Borcei, și voi publica câteva fotografii, unele necunoscute nici de Laurean Moțățăianu.

Deci, cronologic, evenimentele au avut următoarea desfășurare:

-în anul 1919 frații Votzer, ofițeri ai recent înființatului Regiment 20 artilerie, pun bazele  primei echipe de fotbal din Călărași pe care au botezat-o Ialomița;

-în același an(1919), doi maghiari din Ardeal, care-și efectuau serviciul militar la Călărași, frații Szabo și Albert Naghy, aduceau aici, pe malul Borcei, prima minge adevărată de fotbal;

-la începutul anului 1920, din inițiativa lui Ștefan Soare, se constituia o Asociația sportivă Victoria care avea și o echipă de fotbal;

-anul 1922 avea să aducă și înființarea primei echipe puternice de fotbal. Este vorba de echipa Tricolorul, de fapt o filială a echipei de Divizia A Tricolorul București;

-în toamna anului 1922 cunoscutul călăreț de mai târziu, Felix Țopescu strânge în jurul lui câțiva tineri liceeni și pune bazele echipei Venus;

            –o mai veche asociație sportivă ale cărei rădăcini le găsim la sfârșitul secolului al XIX-lea, m-am referit la Clubul Atletic Ialomițean, își înființează în anul 1924 și o echipă de fotbal care va deveni rivala celor de la Venus și Tricolorul;

-anul 1926 marchează înființarea unei noi echipe locale, Juventus care-l avea ca președinte pe Traian Moisescu și pe Costică Mușat printre jucători;

-în anul 1928, ziaristul Jean Vasiliu va începe să editeze prima revistă care își propunea din start să reflecteze în paginile ei și mișcarea sportivă. Ziarul s-a numit TRIBUA Ziar politic-social-economic-literar și sportiv și a apărut la Călărași până în ianuarie 1932.  Pe parcursul existenței sale gazetărești ziarul publică numeroase informații despre activitatea fotbalistică locală;

-ulterior și alte gazete locale, precum Acțiunea lui Lazăr Belcin(1929-1930), Pământul lui Eugen Cialâc(1932-1944), Biruința lui Nicolae Cristofir(1931-1939) și Năzuința lui Const. G.V. Grigorescu(1935-1939) vor aduce publicului cititor numeroase informații despre mișcarea sportivă locală, în general, și despre fotbal, în special;

-în 1936, după ce Tricolorul promovase în Divizia B, fuzionează cu gruparea Venus și echipa se va numi de aici înainte Tricolor-Venus Călărași;

-în ceea ce privește terenurile de fotbal, în perioada interbelică Călărașiul a beneficit de două asemenea amplasamente, ambele amenajate în apropierea sau în incinta regimentelor militare. Astfel primul teren a fost amenajat în fața Regimentului 20 artilerie, pe locul unde mai târziu s-a construit localul fostului Liceu “Nicolae Bălcescu”. Al doilea teren, dotat și cu gradene, pe care s-au jucat cele mai importante meciuri din anii interbelici, fusese amenajat în incinta Regimentului 23 Infanterie din Cartierul Măgureni;

-la solicitarea cluburilor locale de fotbal, în anul 1936 Primăria  amenajează un stadion dincolo de calea ferată, în dreptul Cimitirului.  După Război, încondițiile în care Regimentul 23 Infanterie se desființează, toate meciurile se vor desfășura aici. Tot aici, pe acest stadion cochet prevăzut cu 1000 de locuri, va juca  și divizionara B, F.C. Călărași, înființată în anul 1946, an care consemna și dispariția echipei Venus Călărași, după o actvitate de aproape un sfert de secol;

-în anul 1946 documentele înregistrează și existența altei echipe de fotbal locale, Voința Călărași care va juca meciuri pe plan local până în 1957, când își încetează activitatea;

-F.C. Călărași în ediția 1948/1949 se clasează pe ultimul loc în Divizia B,  fiind retrogradată în Divizia C, în care nu mai apucă să evolueze în campionatul următor întrucât se autodesființează;

-în perioada anilor 1952-1964 la Călărași ființează mai multe echipe de fotbal: Sportul (1952-1955), Progresul(1954-1957), Olimpia(1955-1959), Unirea(1957-1959),  Voința(reînființată în 1959,  va activa până în 1962) și Energia(1959-1964). Toate aceste echipe vor juca, alternativ, fie în Campionatul raionului Călărași fie în Campinatul regiunii București;

-în anul 1964 se înființează A.S. Celuloza, a cărei echipă de fotbal, care a preluat jucătorii de la Energia Călărași, va juca în Campionatul regional al regiunii București până în anul 1968, când va promova în Divizia C, unde evoluează până la sfârșitul sezonului 1972/1973 când va promova în Divizia B. Meciurile se vor disputa de aici înainte pe noul Stadion din spatele fabricii de confecții, recent inaugurat;

-din campionatul 1978/1979 Celuloza joacă din nou în Divizia C, pentru ca din campionatul următor(1979/1980) să-și schimbe numele în Dunărea Călărași. Cu o echipă din care făceau parte, printre alții, Niculescu, Pană, Filimon, Mihăilă, Sandu, Postelnicu, Bogatu și Catană,  Dunărea promovează în Divizia B începând din sezonul 1981/1982. În divizia B va juca numai trei sezoane, pentru că în ediția 1984/1985 o vom regăsi pe Dunărea în Divizia C;

-campionatul următor, 1985/1986, Dunărea va reveni în Divizia B, dar acum își va schimba și numele, devenind Oțelul Călărași. Se pare că schimbarea numelui nu a fost de bun augur, întrucât după numai un sezon va retrograda în Divizia C. Sub acest nume echipa  a jucat numai doi ani, din sezonul 1987/1988 reînregistrându-se ca Dunărea Călărași, nume sub care va reuși să se claseze pe primul loc și să revină pe cea de a doua scenă a fotbalului românesc începând cu ediția de campionat 1988/1989.

-din păcate, începând cu anul 1989/1990 Dunărea va retrograda iarăși în Divizia C unde va râmăne până la ediția 1992/1993 când, schimbăndu-se sistemul competițional național, cu o ligă națională, două divizii A, o Divizie B cu patru serii și Divizia C organizată la nivel de județ, Dunărea va juca în Divizia B;

-cu Titi Frățilă antrenor, Dunărea promova în Seria I-a a Divizia A, după o victorie obținută dramatic la Buzău, împotriva echipei Faur București;

-începând cu ediția 1998/1999, când se revine la denumirea tradiționala a diviziilor naționale de fotbal(A, B, C), Dunărea retrograda în Divizia C;

-din sezonul 2013/2014 revine în Liga a II-a(fosta Divizie B), pentru ca în sezonul 2015/2016 să ocupe locul I și să piardă barajul de promovare în Liga I cu UTA Arad;

-va promova în Liga I în sezonul 2018/2019, cu Dan Alexa ca antrenor, dar nu va reuși să se mențină în primul eșalon decât un sezon, astfel încât în actualul campionat 2019/2020 Dunărea evoluează din nou în Liga secundă.

ALBUM FOTO

14 septembrie 1923. Clubul Tricolorul cere Primăriei Călărași permisiunea de a amenaja pentru activități sportive terenul de la Gară din fața Regimentului 20 artilerie

Echipa Venus Călărași în anul 1925

Echipa Juventus Călărași în anul 1926

1928. Tribuna, primul ziar călărășean cu rubrică sportivă permanentă

1933. Primarul Eugen Cialâc în mijlocul fotbaliștilor călărășeni

Echipa Tricolorul în anul 1935

1936. Noua echipă Tricolor – Venus

1966. Echipa Celuloza pe Stadionul municipal recent inaugurat

Câțiva dintre fotbaliștii care au făcut cinste numelui de călărășeni

Dunărea în Liga Națională!